Hanged Tree

Robin Woodley

Statea in patul lui, cu capul sprijinit de o perna moale, citind La Rascruce de Vanturi, asteptand ca durerea sa.l copleseasca. Era miezul noptii, asa ca s-a dus sa taie din calendar inca o zi mizerabila din calvarul acela numit viata ,, Nu a trecut nici o saptamana de cand.....-nu putea spune asta cu voce tare, nici macar in gand fara ca lacrimile sclipitoare sa-i inunde ochii-....s.a intamplat, si-a terminat Robin propozitia. Cu markerul rosiu-sangeriu (culoarea lui preferata) lasat pe biroul lui- o masa cu un scaun si o lampa care abia mai palpaia- s.a indreptat spre calendar. Ceva ii atrase atentia, ceva sclipitor, undeva afara. Se duse catre fereastra cu perdelele trase si o deschise- prima data dupa o saptamana- si privi cerul instelat. O multime de scantei luminau bolta cereasca de un bleumarin imaculat. Luna- parca atotputernica in acel peisaj - avea o stralucire aparte,mai discreta, mai eleganta, parea centrul universului. Privi mai cu atentie si spuse mai mult pentru el: - Buna, Rebecca.....murmura Robin privind fix spre o anumita stea, mai stralucitoare decat toate. Bunica lui obisnuia sa creada ca spiritele celor decedati se transforma in stele stralucitoare, pe cerul infinit. Ramasese ceva timp acolo inspirand aer curat. Ceva ii intrerupse sirul gandurilor, parca o masina ce venea pe alee. Nu era el expert in masini, dar ar fi recunoscut acest huruit dintr-o mie- masina tatalui sau, o dacia 1300 - o rabla veche care abia mai mergea. Deodata huruitul se opri, iar tatal lui Robin- Harry Woodley - injura in gura mare. Dupa cateva minute de straduinta, masina reporni si intra, cu chiu, cu vai, in garaj. Usa de la intrare se deschise si apoi sa tranti zgomotos la loc. Cum il vazu pe fiiul sau de 19 ani privind inca pe geam, il chema in sufragerie. Harry de aseza pe fotoliu, cu paharul de whishey in mana. Probabil bause toata noapte, deoarece nasul ii era rosiu, iar ochii injectati- ca de obicei-. Mama lui Robin- Anne Woodley- ramasese in pragul usii, speriata. -N-ai de gand sa-ti misti fundu din casa mea?? ii spuse rastit tatal fiiului sau, printre sughituri. Dupa ce ca n.ai iesit o saptamana din casa mai ceri si de mancare!!! Un accident, asta esti! Sora-ta a inteles si ne-a lipsit de o gura de hranit! spuse fara menanjamente tatal. In acel moment Robin s-a ridicat si si.a pocnit tatal. De obicei baiatul tacea si inghitea cand tatal sau, betivul orasului, se rastea la el. Dar gata. Asta a fost picatura care a umplut paharul. Nu era obisnuit sa lupte, dar pentru prima data a ripostat. Deodata un siroi de lacrimi fierbinti ii cursera pe obraji. Dupa nu a mai simtit nimic. Tot ce stia era ca fugea undeva prin padure. Ii curgea sange din nas si simtea o durere acuta in stomac. Il incercau o multime de setimente, durere, frica, libertate, o bucurie ascunsa, insa mintea era limpede. Stia pe unde alerga, insa o mica parte din el nu vroia sa accepte. Era in picioarele goale, iar pamantul era namolos si cald. A privit in sus si printre frunzele negre si gri, zari cerul instelat.,,In scurt timp voi ajunge si eu acolo,, Acest gand il linisti pe moment. In sfarsit se va simti o parte dintr-un intreg. Ca apartine cuiva. Mereu a crezut ca locul lui nu era acolo. Stia ca nu avea puterea sa aleaga de unde vine, insa avea putere sa aleaga unde se va duce. Dar asta vroia cu adevarat? Nu era sigur. Asta era rasplata pentru aproape 2 decenii de chin?? Ceva era nedrept. Viata-acesta era raspunsul . Mereu a crezut ca in viata ai parte de un miracol- dar nu si in cazul lui. Deodata zari un copac sumbru, infricosator , care se apropia tot mai tare de el. Nu lasa spaima sa.l doboare si continua sa alerge. ,,Oare ma va gasi cineva?,, Dar stia ca intrebarea mai buna era: Ii va pasa cuiva cu adevarat?? Stia ca unora le va parea rau, dar vor suferi cu adevarat? Apoi si-a amintit ca parintii lui nici macar n-au plans cand au aflat ca Rebbeca s-a sinucis. Va plange cineva la inmormantarea lui? Apoi rase sumbru: daca va avea una. In mijlocul padurii, un stejar impunator ii va fi martor la moarte. De crengile lui erau atarnate sfori lungi, legate la capat. Se intreba amar care a fost locul ales de sora lui. Un fosnet ii distrase atentia. Nu foarte departe de locul unde se afta Robin , o forma neclara pasea elegant spre el. Parca un inger venea domol spre el. Imbracata in niste haine zdrenturite, aceea fata avea sa.i schimbe complet viata....