I want you ~Seduction~

Capitolul 5

-De ce te riști pentru ea?îl întreabă Brian pe Adam vizibil nervos.
-Nu îți dau ție explicații!
-Ești conștient ca eforturile tale sunt în zadar, nu?
-Mi-am promis și voi lupta pentru EA!
Cred că nu e bine sa îl las pe Adam sa își pună viața în pericol pentru mine. Dacă i se întâmplă ceva, ma voi simți vinovata pentru tot restul vieții și nu vreau asta. Nici măcar nu ma cunoște și e gata sa se arunce în ghearele morții. Eu și așa numai am rost pe lumea aceasta, mi-am pierdut cele mai dragi persoane iar fratele meu m-a trădat în cel mai groaznic mod.
-Adam,nu merit sacrificiul tău. Și așa sunt pierdută...
-Tu gândești? Cum ți-ai putea închipui ca te voi lăsa în mâinile lui?
-Ai o viață și nu trebuie sa ți-o pui în pericol pentru o străină. Mulțumesc ca ai fost alături de mine pana acum, e de ajuns.
-Alice, nu e de ajuns! Am promis ceva și am făcut-o din suflet.
-Uita promisiunea și întoarce-te la viața ta.
-Nu mi-o voi ierta niciodată dacă îl las pe acest demon sa te atingă! spune și Brian începe sa râdă trezind fiori de spaimă pe pielea mea.
-Ne mai vedem, dragilor! Nu uita păpușă, peste 5 zile decolăm, doar noi doi! spune și se îndreaptă spre ieșire rânjind.
Ma las prada podelei și îmi cuprind capul în mâinile mici lăsând lacrimile sa curgă. Adam se așează în genunchi lângă mine oftând din toată inima.
-Ce a fost în capul tău când ai spus acele cuvinte? Nu voi lăsa o asemenea ființă speciala și superba în ghearele unui criminal chiar dacă nu te cunosc prea bine deși am impresia ca te știu de-o viață.
Ma uit în smaraldele lui fascinata. Și el are aceeași impresie.
-Adam...
-Vom scăpa de el, scumpo.Astept acest moment de mult timp.
-Și dacă pățești ceva?
-Asta e!
-Daca mori tu, mor și eu, sa ții minte acest lucru. Tu ești ultima persoana pentru care mai trăiesc.
-Ai încredere, ok? Va fi bine!
Îl îmbrățișez inspirând mirosul de mosc și un sentiment puternic de siguranță ma străbate.
-Sunt aici pentru tine! ma încurajează.
-Nu am cuvinte sa îți mulțumesc...
-Nici nu trebuie.

***

Razele soarelui mă trezesc.Probabil Adam mă așteaptă în salon cu micul dejun făcut. O parte din mine și-ar fi dorit sa dorm în brațele lui aseară dar încă trebuie sa păstrez distanța.
Ma dau jos din pat cu gândul sa merg la baie însă o hârtie albă așezată pe birou îmi atrage atenția.
"Scumpo, am plecat să mă lupt cu Brian.Sper ca nu te superi ca o fac asa prin surprindere dar nu am putut dormi toată noaptea de grijă. Ureaza-mi noroc! "
Ce?! Cum a putut sa mă lase aici? Acum ce mama naibii fac?
Îmi caut telefonul însă îmi amintesc ca l-am scăpat ieri la liceu. Perfect!
Ma îmbrac repede cu o pereche de blugi, un tricou puțin decoltat, parul mi-l las desprins după ce trec de câteva ori cu peria prin el și ies pe ușă ca un vârtej.
După câteva minute de mers și alergat, intru în casa mea gâfâind și dau în bucătărie de o fata blonda pe jumătate dezbrăcată.
-Unde e Chris? o întreb iar ea ma privește mirată cu o sticlă de suc de portocale în mână. Sunt sora lui!
-Aa... doarme.
În câteva secunde urc scările și ajung în camera lui. Idiotul, doarme fără nici o problemă. Caut din priviri telefonul sau și îl observ pe noptiera. Rasuflu ușurată în timp ce ies din cameră cu el în mână și încerc sa găsesc numărul lui Brian.

*Conversație telefonică *

-Spune! aud o voce nervoasă.
-Dacă i-ai făcut ceva lui Adam vei regreta!
-Alice?
-Da, eu în persoană!
Brian începe sa râdă.
-Ce mai faci, iubire?
-Sa le spui "iubire" curvelor tale! Dă-mi adresa!
-Schimbă tonul, păpușă! Nimeni nu vorbește cu mine așa.
-Altfel ce?
-Altfel te pedepsesc.
-Ce i-ai făcut lui Adam? țip nervoasă.
-Ce ai spune dacă ai veni și ai vedea cu ochișorii tăi? 940 Main Campus Drive.

*End Call*

Ma urc într-un taxi în timp ce pulsul îmi crește tot mai mult. Doamne, sper ca nu i s-a întâmplat nimic!
....................................................................
-Domnișoară, sunteți bine? ma întreabă taximetristul.
-D-de ce nu as fi?
-V-am spus de 3 ori ca am ajuns...
-Oh,scuze...poftiți banii. La revedere!
Merg pe o strada îngustă și în scurt timp ajung în fața unei clădiri mari și destul de veche pe care scrie "Demon". Tresar când observ la intrare doi bărbați înalți cu piercingu-ri și tatuaje însă aceștia deschid porțile de fier degajați.
În mijlocul încăperii predominantă de un miros greu vad o silueta prin întuneric.
-Brian? spun cu o voce sugrumată și în câteva secunde simt doua mâini pe talia mea și o respirație rece pe ceafa.
-Aici sunt, iubire!
Ma întoarce și ii simt respirația pe buzele mele iar mâinile sale îmi strâng fesele cu putere.Il împing cu toată puterea mea dar nu se mișcă nici doi centimetri.
-Du-te dracu'! Unde e Adam?
Ma trage după el într-o alta camera unde cu ajutorul puținelor raze de soare îl vad legat cu niște fiare de mâini. Ma apropii de el cu inima în gat și observ sângele care i se prelinge pe fața și pe abdomenul gol.
-Adam...
Il mângâi pe față iar el întredeschide ușor ochii forțând un zâmbet.
-Alice...
Lacrimile îmi năvălesc pe obraji în timp ce îl îmbrățișez cu tot sufletul.