Kira Yutaka

74 2 0
                                    

Stăteam si priveam dealurile verzi si înderpătate din fața casei. Mă uitam prin stânga ... Ma uitam prin dreapta... Nimic. Moooor de plictiseală aici. Cine a avut ideea că la bunici e mai mare plictiseală decât acasă? Mă uitam spre ceas... 15:48. Încă două minute și scap de timpul pierdut. Noroc că la mine timpul costă bani. Nu am acceptat ușor sa plec din țară spre Europa, mai bine zis în România. Nu am uitat limba complet, mă mai încurc dar se intelege ce spun. Aud motorul de la o mașină. Am recunoscut motorul de la o poștă. Un Lamborghini negru. M-am apropiat de geamurile cenușii cum erau deschise pe jumătate:
- Ai întârziat 10 minute.Ști cum se rezolvă cu mine am zâmbit așteptându-mi premiul.
- Dacă întârziam si un minut tot era bai?
- Nu am venit aici, LA ȚARĂ, pentru a culege frunze de la morcovi. Data viitoare poate vei înțelege cum sunt, zâmbindu-i din nou.
Și-a scos portmoneul si își număra banii.
- 500 e bine? a întrebat țâfnos.
- Mă crezi ca am 7 ani? Nici la vârsta asta nu primeam asa putini bani. 5000 de dolari si intru in mașină.
- Offff. BINE! Acum intră naibii odată!
- Kaaay zâmbindu-i larg de parca eram un copil de 5 ani.
In timp ce conducea Jeff,eu si cu Khris ne verificam telefoanele.
- Să ști că esti tu dulce cu toți dar văd că, chiar esti serioasă cand vine vorba de bani, dragă, râdea Khris.
- Și acum sunt drăguță cu voi. Dacă era altcineva si nu voi aș fi cerut in jur de 20.000 de dolari. Dar voi sunteți prietenii mei si colegi de misiune, așa că pe voi vă iert.
- Cum? Făcându-ne pe noi săraci? Striga Jeff.
M-am apropiat ca un magnet sper urechea lui spunându-i încet:
- Nu e vina mea că m-am născut cu un talent de a lua banii. Ști cum se simte o persoană cu mulți bani? Exact! Boogaaată. Ca numele meu, după care am zâmbit larg făcându-i cu ochiul.
Să vorbim despre această fată in câteva rânduri la acest capitol. Ea e Kira Yutaka,o fată de 18 ani, destul de rebelă mai ales că ea nu respectă regurile si își termină orice lucru după bunul ei plac. Mâinile ei sunt cu cicatrici.Poartă mereu doua bandane: pe mâna stângă o bandană rosie si pe cea dreaptă, una neagră. Pe mâna dreaptă mai poartă un inel de argint simplu, rock, pe degetul arătător. Nu-i pasă cum se îmbracă in misiune. De obicei, își ia blugi rupți si tricouri negre. Păr lung până in coate, negru,jumătate vopsit in violet inchis. Ochii mari si negri, iar la atitudine... Cum spune ea: "Sunt cea mai bună actrictă de pe pământ! Înger la exterior, demon pe interior!". Nu are prea multi prieteni. Adică îi are pe Jeff si Khris. Pentru ea e de ajuns mai ales ca la vârsta asta e foarte greu sa te adaptezi la mintea ei. Își schimbă starea cam din minut in minut.
Să trecem la ceea ce voiau să facă personajele noastre.
Eram neliniștită. Ce fel de evadat din închisoare s-ar ascunde tocmai aici. Am început sa vorbesc ca un copil plângăcios:
- Jeeeeeeeff Nu înțeleg. De ce s-ar afla intrusul tocmai într-un loc nemaiauzit de lume?
Jeff s-a uitat la mine gen: tu chiar esti proastă sau te prefaci?
Am început sa rad:
- Scuze. Ma voi aștepta să-mi spui " poate evadatul s-a ascund aici in acel loc nemaiauzit de lume, fiindcă chiar nu v-a fi gasit, fraieră!". Am dreptate?
- Da. Dar fără să-ți spun fraieră. Esti deja destul de deșteaptă si decât Enstein. M-am așteptat la un moment de actorie din partea ta.
- Awwww. Mereu ai fost un dulce viclean Jeff.
- Da' eu? Ce mama naibii îs? Zici că m-o bătut Dumnezo de nu vorbești cu mine. Strigase Khris.
M-am uitat cu capul într-o parte si am zâmbit ca un psihopat.
- Vreau să văd cum reacționezi mincinos mic.
- Nu sunt mincinos! Sunt o altă persoană când vine vorba de oameni noi.
Jeff a dat o frână încât ne-am lovit de scaunele din față.
- FUTU-TE DRACU DE ANIMAL IN CĂLDURI! Nu sti să frânezi ca oamenii ca doar de aia ne esti șofer! Am strigat.
Jeff își aprinde bucuros o țigară, strigând:
- Am ajuns amețiții mei! Luați ce vă trebuie si roiu din mașină!
Evinent că nu începem investigațiile până când Khris    merge să-l sărute profund pe Jeff.
- Cumpărați-vă o cameră porumbeilor! Am strigat luându-mi arma si cuțitele de mână ( gen hidden blade din Assassin's creed). Da' serios, când vă căsătoriți? Sunteti cam de vreo 4 ani împreună. Plus că vreau să fiu domnișoară de onoare și să mai fac si niște bani. Am zâmbit pervers către ei.
- Ia cine zice! Tu te-ai căsătorit la 15 ani! Spune Jeff.
- Fiecare cu defectele lui. Voi gay si eu căsătorită minoră. Suntem chit. :D
Ne-am despărțit fiecare. Am ajuns la o casă cu 2 etaje, cam veche dar bună de locuit pentru un evadat din America.  Am avut multe cuțitașe prin haine la fel si pistoale. Când am împlinit 6 ani tatăl meu m-a învățat autoapărarea simplă si cea cu arme, iar după un an ne-am mutat în America, în New York, dar am si casă în Tokyo ,tatăl meu fiind japonez. Mama mea e româncă. Ea a lucrat ca menajeră într-un hotel și acolo la cunoscut pe Shin Yutaka.
M-am cățărat într-un copac si am sărit  ca să ajung la etaj. Da' ce ati crezut? Că intru pe ușă? M-am uitat prin camere si nu era nimeni, dar am gasit bani. Nu contează că sunt bani românești, sunt bani :D.
Am auzit niște pași care vin spre etaj. Era un bărbat cam de o vârstă mijlocie ,cărunt , cred ca are vreo 50 de ani. Se uitase speriat la mine.
- CE NAI-
Nu a apucat să spună nimic fiindcă e deja mort. Mă uitasem atentă să văd dacă nu era deghizat.
- Eh, se putea si mai bine. Încântat de cunostină om fără nume eu sunt Kira. Păi nu esti tu intrusul dar mersi de bani. Aș vrea să mai vorbim dar sunt la muncă. Paaaa te pup! Și am ieșit pe unde am intrat.
O casă e gata, mai am 9. Oare ce fac băiețașii mei.
Văd din fața casei motocicleta mea. Când ai ajuns acolo măi iubițel. Mi-am luat casca neagră cu urechi de pisică si am plecat in continuare. Am apăsat pe un buton din cască si direct muzică, iar pe un alt buton, am apăsat pentru a merge motocicleta pe automat pentru a verifica lista de sinucideri. Azi in Tokyo, 25 de uciși, iar in New York 40 de uciși. Aici... Unu.
-Hei pisi, vrei să-
...
Reformulez, doi uciși.
Am primit un mesaj de la tata: " Ce faci draga mea Kira? Sper că nu iar ai colindat pe la case numai la furat de bani sau sa ucizi ceva. Am ceva pentru tine. După misiunea asta, peste o săptămână ne ducem in Ikebukuro la liceu. Vei fii și tu o elevă normală dar și profesoară pentru a le preda engleză și autoapărare. Știu că ți se va părea greu, dar trebuie să-ți interzic armele când v-om merge acolo. Mă refer la liceu, nu de tot. Și nu uita un lucru: trebuie să-ți faci acolo prieteni cu care să te poți înțelege. Cam atât pe ziua de azi. Ai grijă de tine ( nu că ți-ar trebui)."
Suuuuper! Trebuie să mă dau profesoară, să fiu elevă , să-mi fac prieteni si să merg fără arme. Eh, cuțitele nu se pun. Uite că am ajuns la destinație.

I will be inside you forever!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum