Capitolul 3

43 16 3
                                    

Toți au ieșit din Casa Mare să vadă ce se întâmplă, dar afara incepu' să ningă. Nu monștrii, nu semizei recunoscuti, doar ningea.

"Ninge? In mijlocul verii?" spune Chiron uimit. "Dionysus, tu ai programat starea vremii de data aceasta?"

"Chiron, mă stii tu pe mine făcând asta?" spune Domnul D ironic.

"Nu... dar tot..." nu a apucat bine Chiron sa-si termine propoziția că s-a pornit un război cu bulgări de zăpadă.

"Măcar să profităm de ocazia asta." spune Jason vesel alăturându-se celorlalți.

"După tine, frate!" il urmează si Percy.

Riley se uita ciudat la ei "Mereu se comportă asa?" se adresează catre Ten.

"Sunt ca niște copii de grădiniță, n-ai ce să le faci." spune Ten după care este lovită de un bulgăre.

Se intoarce nervoasă si îl zărește pe blondul cu ochi albastri care avea un ranjet pe față. Riley îl privi mai bine si a observat că el avea o cicatrice la ochiul stang până la obraz.

"Ai s-o plătești, Luke!" zise Ten fugind spre el.

Riley rămase singură, Chiron si Domnul D vorbeau intre ei, deci ea era complet singură si nu-i plăcea asta deloc. S-a săturat să stea în același loc si s-a îndreptat spre fântână ce se afla cu câțiva metri mai încolo așezându-se liniştită. Nu prea avea ce face, bătaia asta i se părea cu totul si cu totul stupidă.

"Stiu cum te simți." se auzi o voce feminină.

Riley îsi întoarse capul catre ea si era aceeași fată din infirmerie. Dar de data asta avea ochii roșii, probabil de la plans, era mai tristă, iar părul îi era la fel de neingrijit.

"Eu te-am găsit in locul in care el a dispărut." spune fata.

"Poftim?" intreaba Riley.

"Stii unde este?"

"Cine? La ce anume te referi?" se agită puțin Riley.

"Beatrice, calmează-te." apare si Chiron.

Riley aproape a rămas socata, Chiron nu mai era acel bătrânel în scaun cu rotile, iar de data asta avea corp de cal, un fel de om-cal.

"T-Tu..." se balbaie Riley.

"Cum de sunt jumatate cal si jumatate om? Draga mea, eu sunt un centaur, cred că ai auzit de ei."

"Okay, de data asta nu mă mai uimește absolut nimic."

"Beatrice? De ce nu ne-ai spus absolut tot?" o întreabă Chiron.

"Chiron, eu... nu sunt pregătită să spun asta încă." zise Beatrice.

"De ce nu?"

"Pentru că nu pot!" îi spune Beatrice printre lacrimi si pleaca.

"Chiar sunt de vină pentru toate?" intreaba Riley.

Chiron a oftat "Desigur că nu, doar că ai aparut printr-un mod mai miraculos si neplăcut."

"Mda... de aceea mă urăsc toți."

"Ten, Jason si Anne se pare că te plac si vor să te cunoască mai bine." spune Chiron apărându-i un zâmbet.

"Sau vor să se prefacă că îmi sunt prieteni. Oh... vreau doar să plec acasă."

"Mulți au zis asta, dar dupa un timp s-au obisnuit aici. Si desigur ca o să poți pleca si să vii când doresti, dar acum nu e momentul." spune Chiron uitandu-se la cer.

"S-a întâmplat ceva?"

"Nimic, doar că vremea asta. Oare să se fii intamplat ceva cu câmpul de protecție? Nu, n-are cum." murmură Chiron.

"Iar acum sunt ignorată şi de un om-cal, grozav." zise Riley ironica.

"Este centaur."

"De parcă mi-ar păsa."

"Nu-ți este frig doar cu halatul acela pe tine?" intreaba Chiron.

"Dacă mi-ar fi fost frig, as fii spus asta de mult timp."

Chiron a dat din cap "Caută cabana 10 si roag-o pe o fată să-ți împrumute niște haine."

"Cabana 10?"

"Clădirea care are cifra 10 si un porumbel pe el, să fie mai pe înțelesul tau."

"Uhm... okay."

In momentul ăla Riley se ridicase si se uita pe fiecare cladire ca să găsească cabana respectivă.

"Pe sutienele mamei! Nici măcar n-am colecția de haine petru iarna!" se aude o voce de fata prin jur.

Riley si-a mutat privirea spre ea, dar ceva nu era neinregulă. Vântul bătea nebunește de data aceasta, iar de la ninsoare s-a trecut la grindină, iar Riley era confuză si nu stia ce se petrece. Apoi copacul ce se afla lângă ea a înghețat la propriu si ea tot ce putea face a fost sa țipe ca si cum cineva ar fi tăiat un porc.

"Toata lumea să se adăpostească in propriile cabane!" spune Chiron încât să audă toți.

Atunci toți au început să se agite si să-si salveze viețile fugind fiecare in treaba lui. Riley nu stia ce anume să facă înafară sa-i privească pe ceilalți, dar si-a amintit ce-i spusese Chiron să facă si s-a dus să caute Cabina 9. Paşii ei deveneau tot mai rapizi, până când ceva oprit-o. In jurul ei vântul devenea ca un uragan in miniatură formandu-se nişte spirite de gheață care au încolțit-o.

"Ce Dumnezeu se întâmplă?!" țipă Riley.

Spiritele au încercat să se năpustească asupra ei, dar in zadar, tot ce s-a întâmplat au fost ca ele să se prăbusească la pământ si Riley să rămână teafără.

"Deci este adevărat." apare un alt spirit cam de doi metri ce o îngrozea pe Riley. "Blestemul s-a adeverit. Alege înțelept fetițo, doar pe doi dintre ei ii poți salva."

Spiritul a început să se învârtă dispărând de tot si in urma lui lăsând doar fulgi de zăpadă. Copitele lui Chiron s-au auzit de la îndepărtare venind înspre ea.

"C-ce er-erau ăia? S-Si pe cine să sa-salvez?" il intreaba Riley bâlbâindu-se.

"Niste anemoi thuellai. Cineva din tabără i-a invocat. Se pare că avem o mare problema."

Câțiva rezidenți au iesit din cabane si se uitau catre Riley care aproape plângea.

"Okay, nu îmi pasă ce o să-mi spune-ți, dar eu plec! In momentul asta am şi plecat!" spune ea si merge spre ieșirea din Tabără.

"Stai! Dacă vei pleca, gândeste-te ce va fii in afara acestei Tabere!" îi spune Jason din îndepărtare. "Trebuie să rămâi aici si să înveți să reziști in momente dinastea."

"Să rezist?! Era să mor!" urla Riley catre el.

"Te rog, ascultă-ne. Te vom ajuta noi să te descurci cu aşa ceva, dar promite că accepți!" spune o altă fata de lângă Jason.

Riley a oftat şi îsi sterse lacrimile "Foarte bine, accept."

We are Jacksons - Blestemul lui KhioneUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum