Cap.7

220 16 0
                                    

Stiind ca dupa ce mi-a ranit prietenii va veni dupa mine,mi-am verificat telefonul si era 31 Octombrie Ora 11:55.Am fugit cat am putut. Nu ma interesa ca nu mai pot,nu am stiut in ce directie fug,dar am fugit. Fugind,picioarele mi-au slabit,m-am impiedicat de un bolovan. Am cazut. Incet m-am ridicat,cu mine tot odata,mi-am ridicat si capul. Zgomotul acela infiorator de la cutia muzicala a aparut din nou in fundal,iar in ceafa mea cineva sufla un aer rece,care imi trezea multe fiori. Stiam ca aici se va termina totul. Acel Necunoscut imi sufla in ceafa. Imi dadusem seama de la zgomotul care il scotea sufland prin masca. Era groaznic. Dintr-o data am simtit niste gheare pe spate si totul s-a facut negru,era BEZNA TOTALA. Nu stiam ce se intampla. Dintr-o data melodia alarmei mi-a sunat. Am deschis ochii si s-a facut lumina. Mi-am verificat telefonul si era 31 Octombrie 7:00 AM. Era dimineata. Totul a fost foar un vis. Eram inca speriata.
La scoala Ema ,Jonn si Nathan au venit la mine sa ma intrebe daca mergem la colindat. Am raspuns hotarat NU,parca vazand din nou imaginile din vis si zgomotul cutiei muzicale.Fara nici o insistenta ei au inteles ,plecand parca razand de mine.
Dupa scoala am setat sa nu mai primesc apeluri pe necunoscut,pentu a preveni orice lucru. M-am bagat in pat . Toata noaptea de Halloween am stat si m-am uiat la desene animate. Cei 3 erau la colindat,imi faceam griji pentru ei. Imi era somn,pe la 4 dimineata m-am culcat. A doua zi am deschis televizorul la stiri. Am vazut titlul: Stiri de ultima ora 3 ADOLESCENTI DISPARUTI IN NOAPTEA DE HALLOWEEN. Am incremenit,mi-am verificat telefonul ,am avut 13 apeluri pierdute de la mama Emei si un mesaj in care ma intreba daca nu stiu nimic de Ema,deoarece nu a mai vazut-o de ieri seara.

Joaca De-a Halloween-ulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum