Pe la şapte dimineaţa, se trezeşte şi Loreen, somnoroasa. Se dă ea frumuşel jos din pat şi se duce spre baie. Bine, măcar încearcă să ajungă la baie.
Pe drum trece pe lângă biroul Atenei. Uşa e întredeschisă. Oare ce va mânca Loreen la micul dejun? Lapte cu cereale? Nu, ar trebui să se ducă până la magazin după lapte. Ochiuri? Nu, nu mai are. Omletă? Nici atat...
Stai aşa! Uşă deschisă? Cum? De ce? Ariana nu lasă niciodată uşa deschisă. Niciodată!
Loreen se întoarce pe călcâie şi deschide uşa de la birou. Înăuntru, ce sa vezi? Nico stătea pe scaun, la calculator, în încercarea disperată de a sparge codul de securitate.
,, - Haide, Nico, mai repede!''
,, - Încerc, Jason, încerc!''
Blondul stătea lângă Nico, rezemat într-o mână pe birou.
,, - Hhmhm!'' Băieţii se întorc repede spre uşă, unde o văd pe Loree, in pijamalele ei roşi. Jason alunecă de pe birou şi cade pe podea. Se ridică repede, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, şi se uită la Loreen cu o faţă din aia de ,,Ce'aci?''
Loreen îşi dă ochii peste cap şi se duce lângă ei. ,, Ce faceţi voi aici, mai exact?''
,, - Păi noi...ăă...ă...''
,, - Da, m-am prins.'' zice Loreen şi-şi dă iar ochii peste cap. Foarte elegant, îl dă pe Nico jos de pe scaun şi se aşează la calculator. Se uită puţin pe ecran, apoi iar la cei doi băieţi: ,, Alarmele de aseară?''
,, - Da.'' zice Nico. ,, - Dar ne chinuim de o oră să le accesăm şi nu merge. Dacă nouă nu ne-a ieşit, nu ai cum să reuşeşti tu.''
Loreen ridică o sprânceană: ,, Punem pariu?''
Cu o singura mana il darama pe Nici de pe scaun, si se aseaza in locul lui. Isi trosneste teatral degetele amortite, apoi baga mana sub birou si scoate o a doua tastatura, pe care o conecteaza la monitor, Dumnezeu stie in ce intrare. Cu o mana pe tastatura, cu una pe cealalta, Loreen deschide zece ferestre noi din doar cateva miscari. Baietii privesc uimiti cum degetele ei zboara pe tastatura, umpland tot ecranul de comenzi foarte clare si foarte precise. Pana si Jason, care lucreaza non-stop cu asa ceva ameteste doar uitandu-se la ea. Si nu e sigur daca e din cauza ecranelor de pe monitor...
In mai putin de cinci minute, Jann apare la usa.
,, - Ce ai facut?!''
Loreen priveste podeaua, usor timida. ,, Am dezactivat alarmele, doar pe cele de la dormitor.''
Jann ofta exasperata ,, Puteai sa o dezactivezi doar pe a ta. Nu de alta, dar eu nu vreau sa ma trezesc cu psihopati in camera la trei dimineata.''
Loreen isi da ochii peste cap, si prietene ei pleaca. Ea se ridica lenesa de pe scaun si-si inabusi un cascat. Baietii o privesc cu gura cascata cum iese din birou, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Stii, sa faci de ras doi spioni de renume mondial modificand servere mai bine dotate ca ale FBI-ului e nimic...
Jason ramane holbandu-se la usa dupa plecarea ei. Il ignora pe Nico si iese pe hol. Se indreapta spre camera lui Loreen, dar e goala. Iese. Aude apa de la dus. Se indreapta spre baie cu pasi de felina. Deachide usa foarte incet. Inauntru, in spatele perdelei albe de la dus, se vedea conturul corpului ei.
Jason sta si se holbeaza la umbra de pe perdea. Si cine spunea ca se fac umbre pamantului degeaba. Uite de asta ezista umbre: sa aiba perversi ca Jason ce admira.
,, - Hmhm. Te-ai ratacit cumva?'' Blondul se intoarce surprins si o vede pe Jann in spatele lui.
Cu o miscare gresita, el darama sticla de gel de dus cu aroma de trandafiri a lui Loreen. Pret de o clipa, umbra impietreste. Apoi, de sub perdea se iveste capul fetei. Il priveste pe blondul ala blocat in usa, apoi trage perdeaua la loc. Urmatorul lucru pe care il vede Jason e capul dusului care il loveste in frunte, si-l darama pe podea.
CITEȘTI
Nume De Cod: Pantheonul
Science FictionPantheonul. Adunarea tuturor zeilor. Sau poate nu... Intr-o seara, doua fete alergau pe strazile intunecate ale New York-ului. Asa i-au intalnit pe ei. Asa au ajuns Loreen si Jann sa se intoarca in lumea de care au incercat mereu sa fuga. Secrete...