Complicaţii

54 2 0
                                    

Când conduc ma detașez de tot. Uit complet de ce se întâmplă în jurul meu. Ca si acum. Nu mai țineam minte cum s-a terminat discuția cu băieții, cum am ajuns la linia de start, cine a dat startul. Acum conta doar viteza. Și nu pentru a câștiga ci pentru mine. Nu era vorba doar de câștig aici. Nu concuram pentru bani sau pentru faima. Concuram pentru ca era singurul mod prin care puteam să ma sui pe sa gonesc ca o nebună prin oraș. Nu voiam să stie nimeni cine sunt cu adevărat. Cum am zis. Faima sau banii nu contau pentru mine.
Revin în lumea reală când simt cum ceva se lovește de motorul meu și sunt pe punctul de a deraia. Îmi întorc capul spre motocicleta roșie care m-a lovit si il privesc nervoasă pe Rege.
Sunt "aruncata" pe cealaltă banda si de data asta am nevoie de toată concentrarea mea ca să nu lovesc o mașină in plina figura. Reușeam să ma țin doar la 2 metri în spatele lui chiar dacă eram pe contrasens și  mașinile îmi apăreau in fata din cauza circulației aglomerate. Revin pe banda mea și de data asta chiar am de gând sa câștig. Virez brusc și trec in fata lui exact în fața liniei de finiș. Opresc motorul si ma întorc spre cel care era să-mi aducă moartea. Acesta pune frână brusc și se ridică pe roata din fata, surprins. Îmi desfac mănușile în timp ce sunt înconjurată de grupul meu. Dar eu nu schițez nimic. Stau ca o statuie si il privesc pe Rege nervoasă. Ignor total gând Adam ma ia în brațe, când Kevin ma felicita sau când Derek ma bate amical pe spate.
Îl urmăresc cum se da relaxat după motor si cum se sprijină de acesta uitandu-se arogant spre mine. Acela e momentul când explodez. Îmi scot la repezeală casca lăsând parul sa cada in valuri pe spate, si i-o dau in grabă lui Kevin. Înaintez nervoasă si simțeam cum ma mănâncă palma de dorința de ai da una.
-Puteam muri.
-Dar nu ai facut-o, zice ridicând din umeri.
Icnesc surprinsă de nepăsarea lui si ma dau un pas in spate.
-Nu-mi place când fetișcanele se cred mari campioane doar pentru ca au condus un motor modificat de o întreagă echipă de băieți.
Îmi ia câteva secunde să procedez cuvintele lui. Au mai fost concurenți care îmi provocau "greutăți" în cursa dar niciodată așa de mari. Eram nervoasă. Știam de ce sunt in stare si nu m-am panicat când mașinile veneau cu viteza spre mine, dar nu era normal așa ceva intr-o cursa.
-Ce-ai făcut?
Ignor întrebarea nervoasă a lui Kevin si încordarea din glasul lui.
-Imi modific singura motocicleta. Crezi ca daca eram o fetișcană care doar se urcă pe motor, m-ai trăiam acum? M-ai aruncat in fata mașinilor.
-Alex...
Ma întorc spre Kevin si echipa mea care toti se albise la fata. Dau in cap si incerc să-i calmez. Eram bine. Probabil pentru ca încă nu eram conștientă de ce s-a întâmplat.
-O sa-ti modific motorul si o sa pretind că această cursă nu a avut loc, zic intorcandu-mi atenția spre Rege.
-Sunt de acord... Uite, nu am vrut sa fac ce am făcut dar pur si simplu nu am crezut ce am auzit despre tine. Am vrut sa vad dacă e adevărat.
Kevin vine lângă mine si ma trage din fata tipului inspre grup.
-Nu-mi place de el. A jucat murdar. Daca știam ca va face asta, nu te mai anunțam de cursa.
-Kevin, sunt bine, zic pe un ton moale.
Kevin încuviințează si pleacă ducandu-se la coordonator. La linia de finiș de obicei ma așteptau prieteni mei. Lumea nu avea voie să vină aici pentru a păstra identitatea secretă celor care doresc. Cum era Devil. Nu voiam să se stie cine sunt. Adam si Kevin îl cunoșteau pe cel care se ocupă de curse si ei erau responsabili pentru anunțarea câștigătorului.
Cursele erau de doua tipuri. Una avea loc pe o pista de curse unde aici conta mai mult viteza, iar cealaltă era în oras, pe un traseu determinat iar sfârșitul cursei se filma. De acest lucru tot Adam se ocupă. Stiu ca pare complicat dar era destul de simplu.
Ma întorc spre Rege care de data asta nu îmi mai provoca nervi si ma postez în fata lui.
-Alexandra.
-David. Am început cu stângul, zice el sincer. Îmi pare rău, dacă aș putea să ma revansez.
-Doar nu zice la nimeni cine este Devil . E tot ce cer.
Nu a mai zis nimic si a plecat cu o înclinare a capului. Apoi cate unul au plecat si băieții mei spre casă lor. Vorbind de casa mea. Cred că e un dezastru.
-Esti sigură ca te descurci?
Abia după ce m-am urcat pe motor mi-am dat seama ce semnificație aveau cuvintele lui Kevin. Singurul care a rămas cu mine.
-Da, zic tremurând.
Am pornit motorul si am plecat de acolo. Am condus încet și am ajuns acasă pe la 4, exact la fix sa închei petrecerea.  Dar cum am intrat in sufragerie ochii mi s-au oprit pe iubitul meu care se saruta cu o tipa blonda. 

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 29, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

TIANAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum