A fost un drum lung pana la casa lui Katy,dar intr-un final am ajuns.Off... drum obositor...Ajunși la Katy,Joseph suna la usa,iar dupa nici 5 secunde apare ea in fata usii zambitoare si super fericită.Aceasta ii sare in brate lui Jo si raman asa pret de un minut,ba mai mult, sărutându-se incontinuu.Doamne, ce dulci sunt! Dupa mult timp de sarutari si imbratisari Katy ne pofteste in casa.
Me:In sfarsit!Credeam ca va veti giugiuli pana maine!
Zambesc amandoi si se saruta apoi scurt. Doamne cat pot sa continue asa?M-am saturat eu de privit ~vreau si euuuu ~
Katy:Eu am terminat de împachetat de acum o ora. Nici nu stiti cat v-am asteptat.Vreti un suc,o cafea,un ceai,ceva?
Me:Un suc ar merge...multumesc.
Jo: La fel si eu.
Me:Vrei sa te ajut cu ceva?
Katy:Da,daca vrei.
M-am ridicat de pe canapeaua din camera de zi si m-am dus spre bucătărie cu Katy.
Katy:Iti multumesc!
Me:Pentru?
Katy:Pentru ca ai convins-o pe mama ta sa vorbeasca cu mama.Iti multumesc mult.Daca nu erai tu stateam incuiata in camera mea si plangeam cu capul in perna.
Me:Nu ai de ce sa imi multumesti.Adica pana la urma nici nu era o idee la care sa nu se gandeasca oricine.Nu am facut un efort urias.Pe bune.
Imi zambeste in timp ce aranja niste fursecuri pe o farfurie.Eu turnam sucul in pahare.Dupa ce terminam i le ducem lui Jo pe masuta de cafe din fata lui,apoi ne asezam amandoua in acelasi timp,sarutandu-l pe Jo pe obraz.
Jo:Doamne,ce bine ma simt!Si pufnim amandoua in ras. Imi si imaginez ca se simtea bine."Maimutoiul"!
Pe scari coboara mama lui Katy,cu o multime de genti.Le da deodată drumul in capatul scarilor,iar Jo sare sa o ajute.
Jo:Dati-mi voie sa va ajut.
Mama(K):Of,Doamne!Katy,credeam ca nu iti vei lua toata casa cu tine. M-au omorat gentile astea. Zici ca au pietre in ele!
Katy:Haide,mama! Nu e chiar asa. Imi va fi dor de tine,dar te voi vizita in fiecare luna.Promit.
Mama(K):Sper ca va fi asa.
Ooo....despartirea mama-fiica e deprimanta. Jo se intoarce de la masina,apoi ne asezam cu totii inapoi pe canapea.Afara se lasase de mult intunericul,stelele aparusera deja pe cer,iar luna era prezenta.Nu stiu cum ma cuprinsese oboseala.Pleoapele deveneau din ce in ce mai grele....
*
* *
Imi deschid usor ochii si ma uit pe fereastra. Afara e lumina.Soarele batea direct in camera.Ma ridic in capul oaselor si imi dau seama ca nu sunt in pijamalele mele.Ma ridic din pat.Nu sunt in camera mea.A cui o fi camera asta? Deschid usor usa. Pe hol nu e nimeni.
Nu e prea lung si nici prea interesant capitolul asta,dar nu prea am timp cu scoala si nu am rabdare sa scriu mai mult.Abia astept sa vad cate are.
CITEȘTI
Baietii distrug prietenii
RandomAici este descrisa, in detaliile din fiecare zi, viata simpla a unei fete simple,care face lucruri simple. Totul se schimba dupa ce se muta in alt oras impreuna cu mama si tatal ei. Acolo intalneste o fata draguta cu care se împrietenește rapid.Aman...
