Capitolul 1

88 4 0
                                    

Dimineața işi face apariția prin draperiile camerei mele, mă ridic leneşă din pat şi mă indrept spre baie pentru rutina de dimineață. Fac un duş rapid şi mă indrept spre oglinda mare din camera mea, rămân un timp in fața oglinzi şi incep să mă analizez. Chipul plin de viață este scos in evidență de catre părul castaniu-deschis, iar ochii verzi ascund oboseala nopți petrecute in fața telefonului. Ce pot să zic, ador sa citesc. Afară este la fel de cald ca intodeauna, aşa că decid sa imbrac o rochie de vară de un roşu aprins şi nişte sandale cu toc micuț care se asortează cu ținuta mea.
Cobor scările şi intru in bucătărie, o imbrățişez pe mama, iar pe tata il sărut pe obrazul drept.

- Bună scumpo!
- Bună mamă! Ce avem planificat pentru această vară, tată? Am uitat să menționez că asta e prima zi de vară, scuze.
- Dragă, stii ca eu şi mama ta nu am uitat de vacanța in Londra pe care ți-am promis-o. Dar având in vedere faptul că a intervenit ceva la firmă, noi, atât eu cât şi mama ta, nu vom putea participa.
- Dar...am spus, dar nu am apucat să termin.
- Lasa-mă să termin, te rog. Eu am hotărât ca această vacanță să o petreci fără noi. Aşa că am pregatit tot şi vei pleca in seara asta cu fiul domnului Smith.

Aici am rămas perplex. Fiul domnului Smith? Adică Rayn? Asta este imposibil, nu se poate.

- Rayn? Tată nu pot să-l suport 2 minute, da'poi 3 luni. Am spus eu, nemulțumită.
- Hai că nu-s aşa rău. Spune o voce atât de enervantă din capul uşi. M-am intors spre el parcă dorind să-i sparg buzele alea perfecte, stai, am spus perfecte? Cred ca această veste m-a afectat mai mult decât credeam.

Tatăl lui este cel mai bun prieten al tatălui meu, dar chiar şi aşa eu nu-l pot suporta. Doar pentru că arată atât de bine, se crede buricul pamântului, este un pervers notoriu şi a incercat de nenumărate ori sa mă bage in patul lui. Ai mei il cred un sfânt şi nu observă cum de fiecare dată când mă vede, mă analizează de parcă aş fi o operă de artă.

- Ba da, eşti. Spun nervoasă si plec spre camera mea.

Acum ce să fac? Ori il suport 3 luni, ori renunț la unul dintre visele mele. Nu imi vine să cred că fac asta.
Indiferent ce aş alege, tot la o vara infernala ajung, dar măcar pot sa vizitez Londra in toată splendoarea ei, chiar dacă asta inseamnă ca trebuie să suport creatura aia...

*

M-am apucat de facut bagajele mai devreme ştiind că nu voi avea destul timp la dispoziție pentru a mă pregati pentru plecare. Am scos trolerul din dulap şi am inceput să aşez frumos hainele. Intr-o ora am terminat de impachietat. Am coborât jos incă o dată.
- Tată, la ce oră este plecarea? Am spus.
- Deci până la urmă te-ai decis sa mergi? Intreabă tata amuzat.
- Da, cu o singură condiție. Am spus cu un zâmbet drăcesc. Văzând privirea curioasă a tatei, am continuat. O să vină şi Elena.
- Dacă promiți să nu-i faceți probleme lui Rayn. A spus el precaut.
- Prea bine.
- Atunci sper ca Elena să fie gata, in jumătate de oră este plecarea.
- Te iubesc, baba. Am vorbit cu ea mai devreme, ştiam ca o să fiți de acord.

Peste NoapteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum