Secretele Castelului

Capitolul 1

CAPITOLUL 1
Era o seara tarziu de mai, in jurul anului 1780 . Detectivul , statea in fotoliul lui cald, in fata semineului de piatra, oferindu-i o caldura linistitoare. Era un barbat tanar, de vreo 30 de ani, de 1,78 bine facut, fara barba, cu par negru, si ochi caprui. Isi stransese exact strictul necesar. Nu avea nevoie de bogatii. El voia doar putine lucruri de la viata. Isi cumparase o casuta la marginea unei paduri, intr-o margine de satuc. Un sat inconjurat de o padure, prin care aveai putine cai de acces, care avea o parte foarte deasa, acea parte avand multi kmp.
El se retrase de la viata de detectiv. Avuse ocazia de a vedea omul decazand pana in cel mai josnic hal. Dar o bataie o bataie in usa va schimba tot ceea ce credea el.
John, statea linistit si isi bea ceaiul, si dintr o data, auzi o bataie insistenta in usa. Merse si deschise usa, gandindu-se cine ar putea fi. Era doar vecinul sau Dominic, un barbat ceva mai batran decat el, avea in jur de 40, mai scund, barbos,cu par carunt, dar puternic pentru varsta lui.
- Putem discuta putin?
Parea destul de agitat, asa ca John il invita inauntru.
- Desigur. Ce s-a intamplat?
- Il cunosti pe Nicholas? Cel care locuieste pa marginea padurii, nu departe de aici?
- Da. Ce e cu el?
- E vorba despre fata lui. A disparut in mod misterios. A disparut in zona deasa a padurii. Daca e sa ma intrebi pe mine, e ceva foarte gresit cu padurea aia Mergea dupa apa, si nu s-a mai intors.
- Si suspectati pe cineva?
- Nu. Tocmai de aceea am venit la tine. Ai fost detectiv, si am venit sa iti cer ajutorul. Imi este un prieten bun, si fata lui e ca o nepoata pentru mine. Iti cer sa vii sa inspectezi locul disparitiei. Ce zici?
Gandindu-se bine la ce il facuse sa renunte la viata lui anterioara, si gandindu-se la prietenul lui, in cele din urma spuse
-Bine. O sa vin

Mai pe dimineata, ajunse la locul disparitiei fetei. Acolo era doar el cu Dominic. Era intr-o parte mai indepartata a padurii, unde nimeni, absolut nimeni, nu intra acolo, deoarece toti cei care se apropiau de acea zona, dispareau. Se mira de faptul ca fata a venit pana aici cunoscand toate legendele acelea. In ciuda faptului ca parea absurd ca ceva sa iasa din padure si sa atace lumea, nu era prima care a disparut fara urma. Avusese un caz in acea zona, cu 4 ani in urma. Era ceva asemanator. O fata de vreo 17 ani, venise in cautare de ciuperci, si nu s-a mai intors. A fost chemat acolo, si gasise mai putin mai adanc in padure, un cosulet de ciuperci insangerat. Si pe multi din acei copaci, erau urme de gheare, niste gheare mari, si in gauri, era un miros cunoscut lui, mirosul de sange. Isi daduse seama ce se intamplase. Si totusi, in ciuda faptului ca oricine intra in padurea aia blestemata disparea, voia neaparat sa mearga in padurea aia. Si sa afle adevarul. Asa ca peste 2 zile pornise cu o trupa de 30 de soldati bine inarmati, si un caporal care ii coordona
Flashback:
-Miscati-va baieti. Sa intram in afurisita asta de padure! Le spuse caporalul.
Trupa intrase in padure, si cu cat intrau mai adanc, cu atat mai multe liane si ierburi erau acolo. 5 soldati erau cu 5 metri in fata, pentru a putea defrisa zona. Restul erau pregatiti cu armele pentru orice. John era atent la orice sunet. Gata ca sa traga si el la orice amenintare... cat de mica. El invatase lupte, scrima, si era un tragator experimentat. Ajungand cu cercetasii mai adanc in padure, gasise sange, mult sange. Si de cand intrase in padure, se simtise urmarit.
-Ce zici detective? Eu in cariera mea, am invatat ca o singura persoana, nu are atata sange in corp, cat avem noi aici.
-Am observat si eu lucrul ast....
Si nu apucase sa termine, ca un soldat cazuse lovit parca de fulger. Ceilalti incepura sa traga in toate directiile, neputand vedea de unde a venit lovitura.
-Retragerea baieti!
Si il apucara pe ranit si il ridicau dupa ei afara din padure. In cele din urma iesisera cu totii din padure, rana parand destul de adanca . Dupa inca 2 zile de cautari, cautarea incetase
End flashback