Capitolul 20

3K 128 2
                                    

Harry's Pov

Off...Acel moment cand in sfarsit te simti bine si cineva sau ceva iti intrerupe momentul. Asa sunt eu acum. Ma sarutam cu Ali pana cand mi-a zis sa plec ca dam de banuit. Nu voiam sa o supar asa ca am acceptat. M-am dus la masa iar prietenii nostri nu banuiau nimic deci este in regula. La scurt timp s-a intors si Ali de la baie. I-am facut cu ochiul ea rosind.

Alison's Pov

Am plecat de la baie si m-am indreptat spre masa noastra. In cateva secunde mi-a sunat telefonul si m-am incruntat vazand ca e un numar necunoscut. Am raspuns iar dupa cateva secunde lacrimile si-au facut aparitia in ochii mei.

"-Alison Stewart la telefon?"intreaba un barbat cu o voce groasa iar pe fundal se aud multe plansete si galagie.

"Da. De ce?"intreb curioasa.

"Ne pare rau sa va anuntam acest lucru dar parintii dumneavoastra au suferit un accident destul de grav" spune iar eu efectiv plang in hohote. Prietenii mei se uita disperati al mine dar in momentul asta nu ii bag in seama.

"Unde se a-afla acum?Mai au s-sanse?"intreb balbaindu-ma.

"Se afla la spitalul central din Londra alaturi de niste prieteni dar ei nu au suferit accidentul. Cat despre sansele la viata, eu nu va pot spune nimic, decat domnul doctor".

"B-bine...Multumesc!"spun si las telefonul din mana descarcandu-ma.

-Ali, ce naiba s-a intamplat? intreaba Jess ce se afla langa mine.

Eu doar tac deoarece cuvintele nu imi parasesc gura.

-Ali, vorbeste spune Harry clatinandu-ma.

-Parintii m-mei au f-facut ac-cident, spun iar toti raman socati. Cautati-mi primul avion spre Londra v-va rog!

-Vin cu tine. Si parintii mei sunt acolo asa ca voi merge si eu!spune Harry.

-Primul avion este la ora 18:00, spune iar eu ma uit la ceas vazand ca mai am 3 ore.

-Ali acum du-te acasa si pregateste-te si ne vedem la 16:30 acolo.

-Bine..Jess vii cu mine t-te rog?intreb revenindu-mi un pic.

-Normal. Hai sa mergem!spune punad niste bani pe masa.

-Vreti sa va duc?intreaba Harry.

-Nu multumim.Mi-ar prinde bine niste aer curat.

-Ok. Pa, spun prietenii nostri.

Drumul spre casa este tacut astfel incat eu analizez mai bine informatia pe care tocmai am primit-o. Simt cum o bucatica din inima mea dispare. Desi parintii mei au fost foarte ocupati cu afacerile i-am iubit extrem de mult. Nu imi pot imagina viata fara ei. Fara sa imi dau seama izbucnesc intr-un plans care are la baza lui multe sentimente.

Jess's Pov

Saraca de ea. Doar la gandul ca as putea fi in locul ei corpul mi se cutremura. Desi ne certam de multe ori cu parintii, ne contrazicem, ne suparam pe ei ca nu ne lasa sa mergem nu stiu unde realizam pe parcursul vietii ca fara ei am fi un mare rahat. Asa cum capul nu poate sta fara gat, asa cum barbatul nu poate sta fara femeie nici noi nu putem sta fara parinti. Stiu cat de mult ii iubeste si nu ar suporta sa ii piarda. Ajungem in cateva minute la ea acasa si intram pe usa ea cazand pe jos plangand.

-Scumpa mea, stiu cat de greu iti este dar gandeste-te ca totul va fi bine, spun incercand sa o incurajez.

-Ce dracu ar putea sa fie bine?Viata mea e un cacat daca ei nu vor mai fi. Mai bine mor decat sa traiesc fara parinti, spune ea nervoasa.

-Numai spune asta.Trebuie sa fii puternica pentru ei. Vor avea nevoie de tine. Acum hai sa iti iei cateva lucruri ca nu mai e mult si pleci.

Buna..V-am promis ca ma revansez.Acesta e nextul.Situatia a luat o mica intorsatura dar era necesar.Sper ca nu v-am dezamagit si sper ca este la asteptarile voastre.Ma bucur foarte mult ca am ajuns pana la capitolul 20,asta numai cu ajutorul vostru.Ne apropiem usor de 400 de citiri.Va multumesc!

Dragoste intamplatoare(în curs de editare)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum