E întuneric.Foarte întuneric.Totul im jurul meu e negru.Merg,dar nu prea stiu unde. Încep sa alerg. Vad ceva in zare. Pare .....a fi....o lumina. E alba. Încep sa alerg mai repede.... Sunt mai aproape de acea lumina. Acum o vad mai clar.....e o ușa. Ma duc in dreptul ei si încerc sa o deschid, dar e blocată. Trag de ea cu toată forța si......ma trezesc. Totul a fost un vis. Dar nu sunt acasa. Sunt intr.o camera alba. Sunt la spital. Dar de ce?
Un doctor vine in camera.
D:Buna ziua, domnișoara Miller! Cum va simțiți?
Eu:Bine , cred! Dar, ce sa întâmplat?
D: Ati avut un accident de mașina . Ati fost in coma 2 luni . Nu credeam ca va mai reveniti.
Eu: părinți mei unde sunt?
D: Din păcate , domni Miller nu au supraviețuit !
Eu: Oh! Deci părinți mei au murit!
D: -Imi pare rau!
Dupa discuția aceasta părăsește salonul lăsându.ma sa.mi plâng zilele.
Nu.mi amintesc incidentul. Ar trebui sa.mi amintesc momentul impactului , dar nu! Cat Timp imi storceam mințile ca sa imi amintesc ceva , pe ușa apare asistenta.
Asistenta: Domnișoara Miller?
Eu:Da?
Asistenta: Sunteți in perfecta stare, puteți pleca acasa!
Eu: Multumesc!
Mi.am luat lucrurile si am plecat spre casa , acum pustie fara ai mei.
(Ar trebui sa ma prezint . Sunt Samantha Muller , am 16 ani si imi place sa desenez. Imi place de Jeff the killer! Si da stiu ca nu exista dar sunt fană creepypasta.:))) Cam atat despre mine, deci sa revenim)
Eram in dreptul uși... O deschid si aprind lumina in camera ,ma pun in pat si ma uit in jur, imi iau mobilul din buzunar si o sun pe Lara.
Nu raspunde , scap o înjuratura printre Dinți , deschid laptopul si intru pe Facebook si o vad online si ii dau mesaj.
Eu: Buna Lara!❤️
L: Buna pisoi
Eu: Ce faci?
L: Nu contează ce fac eu contează ce faci tu!
Eu:Meh sunt Ok! Imi e dor de tine !
L: Si mie
Eu:Ne vedem maine la liceu?
L: Nu vi la liceu! Vin la tine sa te vad!
Eu: Nu trebuie! Vezi ca te.am sunat!
L: Mi sa descărcat mobilul si am uitat sa il incarc!
Eu: Bine!❤️
L: Eu tre sa ies! Maine vin la tine!
Eu: Bine! Dar vreau la liceu!
L: Trebuie sa te refaci ! Intelege !
Eu: Bine! Noapte buna!❤️
L: noapte buna!❤️
Dupa discuția cu Lara ,m.am gândit sa ma pun la somn ca eram destul de obosita. Mi.am închis laptopul , am activat alarma de la telefon si mi.am deschis geamul ca era foarte cald. Ma așez in pat si pun pătura luată înaintea accidentului pe mine.
Era oo:56 ma trezesc ca mi se făcuse sete si cobor pana in bucatarie sa imi iau un pahar cu lapte .
-Este o1:oo! Ma iubeste cineva! scap eu cuvintele cu glas fericit si zâmbesc. Nu aveam somn.... Nu eram obosita deloc. Ma duc spre living , vad ca ușa balconului este deschisă. Aprind becul...se luase curentul!
-Serios! E o1:oo noaptea , acum s-au gândit si ei sa oprească curentul?!
Observ ca ceva strălucește in lumina lunii. Ma apriori cu pași mici de balcon.
E o umbra,ceva se întâmpla aici. Ma duc spre ușa de la balcon nefiindu-mi frica . E un baiat. Isi scoate mana dreapta din buzunar in timp ce pe cealaltă o tine in buzunar. Ma uit la el si astept sa imi spună ce caută aici. Arata dragut. Are parul lung, negru si se poate vedea ca merge la sala. Eu așteptând sa facă ceva ma enervez si îi zic vre-o doua:
.............................................................. ~ to ne continued~
Am reînceput o carte noua ! Sper sa fiu mai inspirata de data asta! Multumesc pentru ajutor Laura! Te pup ❤️❤️
