Obsession [Harry Styles] română

11| Unsprezece

[*]

Cand ma trezesc, Harry este intins in intregul pat, dormind, iar eu aproape cad. Sta pe burta, tinand strans in bratele sale o perna. Cealalta mana este usor stransa pe incheietura mea si probabil de aceea inca nu am cazut.

Chipul sau este linistit si lipsit de griji, buzele sunt usor departate in timp ce el sforaie insuportabil de tare. As rade daca nu mi-ar fi teama sa nu-l trezesc.

Nu sunt sigura cat timp stau, jucandu-ma cu buclele sale, dorind sa pasesc mai departe si sa il ating mai mult, insa nu indraznesc. In cele din urma, sforaitul sau devine din ce in ce mai incet in timp ce bratul din jurul meu se incordeaza.

- Nu te mai holba la mine, ciudato! murmura el.

- De unde stiai ca ma uitam la tine? rad.

- Iti pot simti ochii pe trupul meu, ranjeste inca tinandu-si pleoapele suprapuse.

Vocea sa de dimineata este paradisul.

- In regula atunci, nu te voi privi! imi tin privirea pe fata sa adormita. 

Pentru un moment era liniste si credeam ca a adormit din nou inainte sa rosteasca:

- Inca o faci.

-  Nu, nu o fac, chicotesc precum o fata de treisprezece ani.

- Imi place sa ma trezesc langa tine, zambeste, ma apropie de el si imi saruta obrazul. Ranjetul meu nu ar putea sa se largeasca mai mult de cat era deja, iar daca ar face-o, mi-ar crapa fata.

Un gand mi se iveste in minte si ii dau parul de pe chip si el isi mentine usor pleoapele departate cat timp eu ma joc cu buclele sale moi.

- Ma simt de parca te cunosc, desi nu o fac. Este cel mai bizar sentiment, dar vreau sa stiu mai multe despre tine.

Harry e tacut pentru un moment.

- Ce vrei sa stii?

- Totul, respir. Orice.

- Este vag, domnisoara Kane, zambeste el.

- Incerc, domnule Styles, zambesc dar adaug: Serios, spune-mi orice. Simt ca exista atatea lucruri pe care sa le stiu despre tine.

Harry imi observa tonul serios si se ridica partial, bratul lui sprijinindu-se pe cot si capul in palma.

- Care e culoarea ta preferata? ii zambesc dupa un moment de gandire in care imi pastrez pozitia intinsa pe spate cu parul imprastiat pe perna.

- Ne jucam douazeci de intrebari? Fiindca nu cred ca ai vrea sa irosesti una pe asa ceva.

- Doar raspunde-mi, nesimtitule! "Douazeci de intrebari" este un joc pentru ratati! glumesc.

- In regula. Dur! insceneaza o privire ranita. Rosu.

- Rosu stralucitor sau...

- Rosu intunecat, precum peretele unei cladiri, ridica el din umeri.

- In regula, ai rude? il intreb devenind mult mai serioasa decat inainte.

- Nu, spune el fara a ezita. Cand e randul meu sa te intreb?

Zambeste.

- Ai un job?

- Nu, eu castig banii prin magie pentru a plati electricitatea, cablul si o casa. spune el inexpresiv.

Rad si asta face si el dupa un moment.

- Lucrez in diferite locuri. Construiri de cladiri sau ceva de genu'. Cateodata ii ajut pe cei de la magazinul cu articole hardware, zice Harry mangaindu-mi o suvita de par. Acelasi in care te-am intalnit pe tine.