De la mine pentru tine

Capitolul 4

― Crezi că nu se va prinde? mă întreabă Kody speriat pentru a nu știu câtă oară din dreptul ușii.

       Doamne, băiatul ăsta mă scoate din sărite, nu altceva! 

― Tu stai acolo de "șase" și anunță-mă dacă vine cineva, îi spun încercând să mă concentrez pe treaba mea.

       Doar e o treabă serioasă, ce naiba!

― Știi că o să dau vina pe tine, nu? Practic am fost obligat să vin cu tine....

― ... și teoretic ai făcut-o, continui eu zâmbind forțat.

― Îmi ești datoare, spune și își scoate capul pe hol.

― Cu o savarină, zic mai mult pentru mine, dar se pare că m-a auzit căci am primit în schimb o înjurătură.

       Rânjesc fericită atunci când îmi văd capodopera și arunc o ultimă privire în cameră ca nu cumva să fi făcut dezordine în urma mea. Ei bine, dacă a vrut să se pună cu mine, va avea de suferit puștiul. Va realiza el mai târziu cine e Alice Newman.

       Mă trântesc în patul meu moale și îmi trag cuvertura peste cap. De când cu internatul asta, nu mai am timp nici să dorm, poate doar să fac farse.

― La naiba cu liceul asta tâmpit, oftez și îmi închid ochii.

― Alice, de ce ești morocănoasă? Ești pe ciclu sau te-a părăsit Kody? mă întreabă sora mea râzând.

       Mă dezvelesc cât să îmi scot capul afară și mă uit urât la ea. Kody, e un super prieten care știe să facă față unei nebune. Toată săptămâna a stat cu mine și s-a asigurat că ajung la fix în sala de curs. La cât de amețită sunt, cu siguranță ajungeam în debara cu un violator. Dacă era sexy, mergeam și de plăcere.

― Ești o vacă, îi spun pe un ton serios și îmi iau telefonul de pe noptieră. Kody și cu mine? o întreb cu sprâncenele ridicate, iar ea afirmă. Doamne ferește de așa ceva!

― Mulțumesc pentru compliment, își duce mâna la inimă și clatină din cap. Semăn cu sora mea, continuă până când primește o pernă în față de la mine.

― Să îmi bei sucul gastric, mârâi la ea.

― Cu ce? mă întreabă curioasă. Cu paiul?

― Eu mă gândeam la o lingură, știi doar că stomacul meu e imens.

― La cât mănânci, cred și eu, spune dezgustată și așează perna la loc pe pat.

― Că tu nu mănânci, anorexico, pufnesc și îmi dau ochii peste cap.

       Îmi răsfoiesc de câteva ori agenda și decid să o sun pe mama ca să vedem ce putem face în weekend, căci îl avem liber și putem ieși din incinta liceului, cu condiția să ne întoarcem duminică seara. Mi s-a făcut un dor nebun de vreo petrecere și de Wade, dar mai puțin de el.

― Bună, scumpo, mă întâmpină vocea mamei blajină.

― Mamă, spun cu o voce tristă și mă prefac că îmi trag nasul. Îmi e dor de tine, continui cu o voce pițigăiată.

― Și mie, Alice, îmi e dor de voi, dar e spre binele vostru.

       Binele nostru, sau timpul vostru liber, dragă mamă? Știu că aveți o vârstă și că aveți nevoie de timp, ca să vă regăsiți, la naiba! Poate mă trezesc cu o soră sau un frate, nu mare mi-ar fi mirarea.

― Nu îmi place aici, mă plâng cu o voce de copil râzgâiat și frământ pătura în pumn.

― Nici nu aveam pretenții să îți placă, spune râzând. Ieri m-a sunat dirigintele tău să îmi spună că deja faci boacăne. Când o să te astâmperi?