Poate

76 10 3
                                    

Inima imi bate nebunește era hotărâtă sa iasă din piept, faptul ca Lucifer ma avut chiar si pentru un moment lasă o amprenta greu de sters din mintea mea nu mi-am dat seama ca adormisem in cada si il visasem in sfarsit sunt constienta de tot ce se petrece in jurul meusi reusesc sa-mi incetinesc bătăile inimi cu un efort supra omenesc  părăsească cada i-au un prosop in infăsor in jurul meu si pășesc in camera in care cu ceva timp in urma Lucifer ma posedat.
  Inspectez putin si ma decid ca trebuie sa imi găsesc ceva de îmbrăcat deschid dulapul si rămân blocată cand vad si haine de damă aleg la intamplare o bluza si o pereche de pantaloni le îmbrac in fugă si decid sa ies din cameră care părea ca ma sufocă cobor câteva scări când o voce timidă imi ajunge la timpane
-Ma... ma scuza-ti dar stăpânul a dat ordine clare ca dumneavoastra sa nu părăsiți camera.
-Poftim?? De ce? Unde este Stăpânul acum?
-Nu stiu dar se va intoarce in câteva ore.
-Multumesc atunci ma voi intoarce in cameră.
Asta era sansa mea sa evadez ma indrept sper geam trag draperia deoparte ochii imi cad pe o mică hartie o iau cu grija si citesc cele câteva rânduri
Da.... Ti-am mai spus avem si usi dar se pare ca preferi in continuare geamul. Nu te gândi sa evadezi pentru că nu ai nici o șansă. Sunt doi gardienii care iti păzesc geamul.
Răsuflu resemnată așez hartia la loc si ma duc spre pat un somn bun ma va ajuta sa prind putere pentru îndatoririle care o sa le am fie ca sclavă fie ca punguţă imblatoare de sânge.
                        **
 
Un zgomot ma face sa tresar ma ridic grăbită in șezut si întâlnesc  un Lucifer îmbrăcat in costum ochii lui imi cercetează putin chipul se apropie usor de pat imi aseaza  o cutie in poală indreptandu-si atentia sper mine
-Pregateste-te in seara aceasta ma vei însotit la bal.
Pregătită sa il intreb inca o data ce a spus ca eu cu siguranță visam la bal imi inchide gura la timp.
-Ai acolo rochie dacă mai ai nevoie de ceva striga o slugă sa-ti aducă orice ai nevoie.
O mie de intrebari imi treceau prin minte si totusi nu am putut sa rostesc nici una , credeam ca nimic nu ma mai poate surprinde si totusi o face cuvintele ce au urmat m-au facut sa intru intr-o stare letargica era ca si cand cineva imi repeta in continu cuvintele care ferecat si ultima speranta da a mai trai fericita. 

- Din momentul in care ai pășit in castelul meu nu ai devenit doar sclava  mea dar si viitoarea mea sotie!  

-De ce ma condamni la o viata de suferinta? cuvintele mi-au parasit buzele fara ca eu sa constetizez ca insusi diavolul ma aude.  Si  inca o data raman surprinsa ca imi raspunde la intrebare

-Pentru ca imi face placere sa fac vietatile nesemnificative ca voi sa sufere si pentru ca imi place sa va aud cum imi cereti indurare  

Cuvintele lui  ma fac sa-mi pierd si ultima farama de control si inevitabilul se petrece cuvintele imi parasesc buzele fara a fi calculate sa putin slefuite , nuu eu trebuie sa ii ranesc egoul lui imens. 

              -Nenorocitule iti jur ca eu o sa fiu persoana care o sa-ti smulga inima din piept si o sa-i dea foc o sa te .... cuvintele parca s-au blocat gatul imi lua foc unde atatna medalionl dat de prietena mea vrajitoare ultimul lucru pe care apuc sa-l vad este o lumina pe care ochi mei o suportau cu greu si apoi intunericul mult asteptat. 

Katerine era in fata mea gandul ca suferinta mea luase sfarsit imi dadea  o stare inexplicabila de bine am fugit in bratele ei era superba ochii ei erau clari buzele pline erau acum rosii pal iar rochia alba ce ii imbraca trupul o face sa arate a zana. 

-Copila mea te-am asteptat. sunt atat de mult lucruri pe care trebuie sa-ti le spun si atat de putin timp.  

in mintea mea tot era un alalgam si nu intelegeam ce se petrece ....dar nu murisem??

IMBLANZIREA REGELUIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum