Domnule presedinte ...

Capitolul II - Zile de lucru

Maddie adormi cu gandurile sale pustii . Nu stia daca era bine ca n-a zis nimic cand a primit sau ca a acceptat acel mare salariu . Dar , a doua zi trebuia sa mearga la serviciu , deci s-a trezit devreme, s-a imbracat si fara ca macar sora ei sa se trezeasca, ea a plecat monotona si intr-un fel .. schimbata .

Intre timp, domnul Benson astepta in biroul sau . Asistenta lui care se ocupa de telefoane si alte mesaje trimise catre el batu la usa si intra in birou indignata . Ea spuse cu putere, nemarginit de furioasa :

-Ma inlocuiti ? Cu un salariu de trei ori mai mare decat al meu ati angajat-o pe ea, pe domnisoara Cook parca. De ce ? De ce ati angajat-o si nu mi-ati cerut mie sa ma ocup de ceea ce va face ea, adica sa stea aici in biroul dumitale si sa-ti faca poftele pentru 2500 $ . Pic de rusine n-aveti ? Macar de v-ati fi simtit sa i-l dati cat al meu, adica abia 500 $ . Deci ? Ce ati hotarat ?

Domnul presedinte s-a uitat in tot acest timp pe ferastra . Ascultase si baga la inima, crezand ca asistenta lui, adica Ira era de incredere, care ura si dispretuia invidia , dar nu . Era dezamagit de spusele Irei si se gandea profund la raspunsul care trebuia sa i-l dea . Dar atunci, cu o voce serioasa ii raspunse cu putere, in asa fel incat Ira sa inteleaga ca are de-aface cu un om de patru ori mai mare decat ea :

-2000 $ diferenta . Tu 500, ea 2500 . Stii de ce am facut asta ? Pentru ca vroiam sa vad cui i se starnea invidia asta inutila , si se pare ca tu ai cazut in aceasta capcana . Daca vrei poti pleca, pentru ca te-ai facut de ras in adevaratul sens al cuvantului ! Daca nu, ramai aici cu salariul minim, bineinteles !

Atunci Ira ramasese blocata . Isi daduse seama ca invidia din sufletul ei era de necontrolat . Isi aduse aminte de invataturile mamei ei, dar, degeaba . Tinand mai mult la propria mandrie si la propriul salariu, a spus fara nicio rusine si fara niciun rost :

-Mandrie , domnule ! Se vede clar ca TU te-ai indragostit de ea ! Da ... cum transforma dragostea omul ! Incerci sa o cumperi cu 2500 $ pe luna, nu ? spuse ea razand sarcastic ; se pare ca dvs. Domnule presedinte n-aveti mandrie si onoare ! Si doar vreti sa nu mai ramaneti singur pe lumea asta ! Dar ... eu, demisionez si o sa va fac viata un calvar , astfel incat sa nu puteti fi impreuna cu ea , pentru ca e clar ca n-aveati nicio sansa, iar acum eu pun capacul !

-Cum indraznesti, fato , sa-mi vorbesti asa ? ii raspunse nervos barbatul 

-Domnule, acum , cum vedeti, nu ma sunteti seful meu, si pot sa fac tot ce vreau ! Va voi urmari din umbra , da, din umbra, si veti pierde toate sansele pentru a va mentine reputatia. Clar ?

-Pleaca de aici, proasto ! Nu-ti imaginezi in ce belele te-ai bagat ! Nu ai gandit spusele tale si pur si simplu ai incurcat-o ! Nu stiu, poate mi se pare, dar eu sunt un superior al tau , din toate punctele de vedere ! 

Atunci, Ira se uita cu dispretuire la presedinte, facu o plecaciune „superiorului ei” si pleca la casa ei linistita, in care o astepta iubitul ei logodnic . 

Domnul se aseza in fine la biroul sau si incepu sa caute niste acte . Deodata, se aude un ciocanit, iar el indignat spune :

-Intra, daca nu esti Ira !

Maddie intra pe usa . Era mirata de primirea ei , dar nu baga in seama acel moment si spuse :

-Domnule, sunt Maddie ! As dori sa incep lucrul si sa-mi fac datoria cum trebuie, ca sa va multumesc pe dvs. si sa merit salariul acesta imens !

-Aseaza-te Maddie ! Trebuie sa vorbesc cu tine ! spuse presedintele

-Da, domnule ?

-Mai devreme am purtat o cearta cu Ira, si a demisionat ! Ti-as fi recunoscator daca i-ai retine tu locul ei si al tau si sa te feresti de ea !

-Desigur, dar curiozitatea ma obliga sa va intreb de ce sa ma feresc de ea !? spuse Maddie curioasa 

-Lasa curiozitatea deoparte acum, Maddie ! Trebuie sa lucrezi ! Spor la munca ! Aa, da ! Si cand auzi un clopotel, sunt eu care te strig pentru un serviciu ! Clar ?

-Da , domnule !