"Încă de mică, crescând la bunici, într-un sătuc, am avut ocazia să-mi treacă pe la urechi tot felul de povesti de groaza care în acel moment au avut efectul de a-mi provoca un sentiment de frică de necunoscut, de a-mi ridica părul pe întregu-mi corp. În urma acestor povesti, am ajuns să-mi fie frică să ies seara din casă, iar uneori daca ramaneam singura acasa dormeam cu toate becurile stinse si cu muzica, ca sa nu aud nici un sunet, care bineinteles, pareau a fi foarte multe la acea vreme.
Am auzit tot felul de povesti de groaza despre spirite, fantome, zombi, tot felul de întâmplări „ciudate" care de fiecare dată mă lasau cu gura căscată şi cu un sentiment ciudat. Mi se spunea că dacă în timpul nopţii îmi aud numele, dacă aud pe cineva care mă strigă să nu mă uit, pentru că dacă mă voi uita voi fi „luată" sau posedată; poveşti cu animale şi nu numai..."
Nu e de glumit cu astfel de povesti nu se știe dacă sunt adevărate sau doar niște aberații așa ca de unele chestii trebuie să va fie teama. P.S.-Am să postez mai des!
