✏ Capitolul 1 - Mutarea la mătușa

435 55 8
                                    

Spor la citit.

Visam foarte frumos ... cand aud o voce începând sa tipe.

Eliot: Prostule! ... Cine ți-o fi dat carnetul?!

Eu: Ce? Cum? Cand? Unde arde?!

Eliot: Nu-i corect ... eu coduc si tu dormi.

Eu: N-am carnet, am 15 ani ... Tu ai 18, deci taci si condu.

Ne ducem la matusa ... liceul varului meu Madalin e mult mai bun decat cel din vechea mea locuință ...

Eu sunt Beatrice, am 15 ani, parul șaten și ochii căprui. O fată simpla care urăște minciunile. Sunt încăpățânața, fac decât ceea ce vreau.

Eu si familia mea provenim dintr-o familie regala ... Eu sunt printesa, urasc asta.

Cel care tipa ca nebunul e fratele meu Eliot.

Eu: Mai avem mult?, întreb somnoroasa

Eliot: Sper ca nu ma bati la cap tot drumul... , spune iritat și mârâind.

Eu: Nu-i vina mea daca tu m-ai trezit.

Mama: Va rog sa nu va certati tot drumul..

Eu/Eliot: El/Ea a inceput.

Eu/Eliot: Nu ma copia.

Drumul a fost foarte lung ... 6 ore...

Eu: Am ajuns! Yey! , spun fericita, începând sa dansez.

Eliot: Sunt obosit mort...

Gardianul: Bine ati venit! Va rog sa ma lasati sa va conduc.

Eu: Desigur.

Nu-mi place sa vb asa, dar rangul de printesa ma forțează sa joc teatru.

Matusa: Intrati! Bine ati venit!

Mama: Bine te-am gasit..

Of.. mi s-a luat de aceste cuvinte.

Matusa: Ce faceti copii?

Eu: Bine, dumneavoastră?

Matusa: Bine.

Eu: Varutu' meu unde e?

Matusa: A plecat acum cateva minute la scoala. Azi e prima zi.

Eu: Aa...

Matusa: Esti obosita?

Eu: Nu, de ce?

Matusa: Atunci poti sa te duci la scoala. O sa vina bodyguard cu tine pentru a se asigura ca nu te ratacesti.

Am plecat cu limuzina ... matusa e mult mai stricta in legatura cu familia regala.

Bodyguard: Am ajuns, printesa.

Eu: Stai in masina, ma descurc. In caz de ceva te sun.

Bodyguard: Trebuie sa stau cu dumneavoastră, nu pot pleca.

Eu: Iti ordan sa pleci.

Toti se uitau la mn ca la felul 10.

M-am îndepărtat de mașină uitându-mă in jur... e mult mai frumoasa decat fostul meu liceu.

Ba bucur ca o sa invat aici.

Fiind neatenta ma lovesc de ceva.. mai bine zis de cineva.

?: Au...

Eu: Scuze.

?: Nu.. mie imi pare rau... , spune la câteva secunde începând sa radem amândoi.

Ma uitam la corpul meu, care se afla pe jos.

Chiar dacă nu arat asta.. Simt ca mor ușor, ma doare fiecare părticică din corp.

?: Mai stam jos sau ne ridicam?

Eu: Oare ce sa aleg?...

?: Ne ridicam...

El s-a ridicat si mi-a intins mana sa ma ajute.

?: Da-mi mana.

Eu: Ca sa-mi dai drumul ... nu mersi!

?: Nu-ti dau drumul ...

Eu: Daca imi dai drumul.. te bat violetule!

?: Sa nu-mi mai zici asa. Da-mi mana..

Eu: Dar ai parul violet și nu-ți știu numele.

I-am intins mana, cand sa ma ridice s-a prefacut ca-mi da drumul ... dar nu m-a lăsat să cad.

Eu: Te bat pe cuvantul meu!

Atunci am inceput sa-l alerg ... gândindu-mă la câteva pedepse.

*******************************
Va urma

20 - decembrie - 2015

Nu sunt pesimistă ... sunt realistăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum