Nu sunt pesimistă ... sunt realistă

✏ Capitolul 10 - Joculetul

Spor la citit

Eu: Eu nu ma joc!

Vio: Hai macar sa citim asta.

Nat/Eu: Ok.

Vio: ,,Stiu ca nu vrei sa te joci cu noi. Sper ca prostu' de Alexy ti-a dat biletul. Si sper ca te-a facut sa-l citesti. Imi pare rau, pentru ca am uitat. Maine iti vom face petrecerea, dar azi vom face un mic joc. Si nu ai voie sa refuzi! Sper ca o sa te distrezi. Si inca o data sorry. Succes! Sper sa castigi. La multi ani!''

Eu: E prost! Si jocul trebuie sa-l ghicesc.

Alexy: Nu, normal ca nu.

Eu: Tu de unde ai aparut?

Alexy: Pai..chiar vrei sa sti? Adica nu sti? Noaptea.. părinții mei..

Vio: Nu te cunosc, dar te bat daca continui. Nu la asta se gândea..

Lui Nat i-a aparut un zambet pervers.. Prostul.

Alexy ne-a dat o foaie si a plecat.

Vio: ,,Du-te la magazinul tau preferat de haine''.

Am aruncat biletul, apoi am plecat la acel magazin.

?: Buna. Poftim! Cea mai scumpă rochie. De la Mada. Si biletul.

Vio: ,,Du-te la magazinul preferat de bijuteri''

Apoi ne-am dus la acel magazin.

?: Poftim. Cele mai scumpe bijiteri. De la Eliot. Si biletul.

Vio: ,,Du-te acasa. Jocul s-a terminat..Sunt sigur. Iti plac cadourile''

Eu: Am obosit. Hai acasa. Chem soferul.

Am chemat soferul si am plecat. Yey. Nu mai puteam..Am obosit rau.

Ajungem acasa. Eliot ne așteapta in gradina.

Eliot: Daca mai pleci asa..O incurci rau.. Pe cuvânt. Azi te iert pentru ca e ziua ta.

Eu: Si cand ai aflat asta? De la cine? Ma mir cum ti-ai amintit.

Eliot: Am multe pe cap de cand a plecat mama..

Mada: Eu sunt uituc. Scuze.

Intru in casa foarte nervoasa. Limina fiind stinsa.

Eu: Nat aprinde tu lunima te rog.

Nat: Ok.

Cand Nat a aprins lumina..toti au inceput sa tipe surpriza..

Eu: Wow. Cand ai avut timp sa faci asta? Sper ca nu ti-am luat din timpul tau ,,pretioas''.Nu ai timp nici pentru cei dragi.. Treburile tale sunt importante.

********************************
Va urma