- Oooooooooo!!!!! este atat de tare!
- Parca e un model!
Tsss....Nu stiu ce vad ele asa de special la el. Este un baiat ca oricare altul. spun eu in gandul meu intorcandu-mi capul intr-o parte.Am preferat sa ies din clasa, de cat sa stau sa le vad pe fetele alea murind pe-aci. In drum spre usa, el mi-a aparut in cale. M-am uitat la el cu o figura neutra, i-am facut cu mana fara a scoate o vorba, iar apoi am iesit din clasa.
- Ceeee?!!!!! Nu pot sa cred?!
- Curva!
- Cum poate sa se comporte asa chiar si in prezenta lui Akeno.
- Hm! Om fara inima.
Mda....dupa cum ati observat, ele sunt colegele mele sacaitoare cu care ma vad in fiecare zi la scoala. Numele meu este Sakura Kirisaki, o liceana de 16 ani, iar tipul dupa care mor ele in acest moment se numeste Akeno Nakamura, un nou elev transferat aici, in urma cu o saptamana. Nu prea stiu lucruri amanuntite despre el, cum ar fi: cati ani are, unde locuieste sau cine sunt parintii lui. Eu sunt genul de om care vrea ca lumea sa stie cat mai putine lucruri despre el. Tatal meu fiind plecat din tara, nu prea poata sa tina legatura cu familia. Intr-un fel il cam urasc, deoarece mama noastra trebuie sa ma creasca pe mine si pe cei doi fratiori ai mei singura. Ea mereu vine seara tarziu de la munca si imediat se apuca de mancare numai ca sa avem noi ce baga in gura. Mereu ne pune pe primul loc si chiar daca este obosita si nervoasa, tot zambeste. Mmmm....ce-i asta? spun in gandul meu. O voce familiara rasuna pe coridor.
- Heiiii!!!!!! asteapta-ma!!! Sakura~!!!
Si aici apare cel mai bun prietene al meu: Kimura Matsumoto.
- Ce? Hei! Hei! Hei! Incetineste! AAAAAAAA~!!! strig eu.
El, grabit cum este si stangaci, a picat peste mine. La cat este de neatent nu cred ca a observat semnul: ATENTIE! ZONA ALUNECOASA!
- Aiaiai...aaa...hehe! Scuze Sakura. spune el cu o mutrita inofensiva ridicandu-se de pe mine.
Eu am oftat lung si m-am ridicat de jos.
- Fii si tu mai atent. Nu pot sa stau mereu dupa curu' tau ca sa numai faci boacane.
- Ooooooooo.....stai dupa curu' meu :>>>>
- C..Ce?! nu la asta m-am referit! Perversule!
- Nu sunt singurul pervers de aici. Recunoaste ca si tu te uitai la filme porno cand aveai 13 ani.
- Dar erau anime idiotule!
- Nu e mare diferenta ^.^
El si-a pus mainile la spate si a zambit.
- O da! aproape ca am uitat. Pe unde le-am pus? zise el scotocind prin ghiozdan. A uitele!
El s-a pus in genunchi:
- Stiu ca ne cunoastem de mult timp. As vrea sa te intreb:
Am facut ochii mari cat mingile de bowling, mi-am incordat mana, si cand eram pe punctul de-al pocni...
- Vrei sa accepti acest breloc cu pisica (virgula) ca simbolul prieteniei noastre? zambind inocent. Stai! de ce te uiti asa la mine? A! Uouououou! Uou~! nu era ca...ca...te ceream in casatorie sau ceva. intorcandu-si capul intr-o parte si rosind.
Eu mi-am pus mana pe frunte si am dat incet din cap intr-o parte si-ntralta.
- Da! Vreau sa-l accept! spun eu.
- A bun~, deci facem nunta maine! Bye! bye!
- Stai ce?! Kimura~!!!!!
Mi-am luat ghiozdanul in spate, si am inceput sa-l fugaresc pe Kimura pe coridor.
- Te omor~! strig eu ca nebuna.
Alergam eu pe acolo dupa Kimura, cand dintr-o data m-am ciocnit de cineva. Din pacate si nefericire de ce el si nu alta persoana inafara de Akeno. Toate lucrurile mele erau pe jos inclusiv pranzul.
- A...scuze esti bine? intreaba el.
- Da, sunt bine.
- Da-mi voie sa te ajut.
El m-a ajutat sa-mi strang catrafusele de pe jos si si-a mai cerut scuze inca odata.
- Nu-i nimic. Oricum eu am dat peste tine deoarece vroiam sa-l prind pe...UITE-L!
Kimura si-a aratat fata dupa coltul unui dulap in timp ce facea cu mana si zambea. Eu am fugit dupa el. Evident. Nu mi-a mai pasat de caietul care a ramas in mana la Akeno. Mai important era sa-l prind pe Kimura si sa-i dau o mama de bataie.
- Hei! voi doi! DETENTIE pana la sfarsitul zilei! striga profa.
~In timpul detentiei~
- La dracu cu profa asta. spun eu.
- Cum crezi ca ar arata in bikini in loc de fusta aceia :>>>? intreaba Kimura cu fataul lui de pervers.
- Ooooooooo....spun eu.
- Eeeeeeee....spune el.
- Liniste! tipa ea.
- Inteles! spun eu si Kimura deoadata.
Imposibil sa nu te temi de Kanji Hiragana, profesoara noastra multifunctionala (ca sa spun asa), defapt diriga noastra.
- Suntem o clasa atat de ghinionista. spune Kimura punandu-si capul pe banca (virgula) cu mainile in cap.
Eu il bateam incet pe spate ca semn de consolare.
- Pana aici! asta-i razboi >:C! spune Kimura in soapta.
- Aruncam cu hartii cand ajung la trei. spun eu. 1.....3!
Va urma...
Ok! Sper ca va placut primul capitol ^.^ Sa-mi sugerati niste idei in comentarii daca aveti! :3
~BONUS~
- Pa! Ne vedem maine Kimura! strig eu catre el.
- Yep!
Mergeam in drumul meu spre casa dupa detentie, cand deodata ceva imi atrage atentia. Vad un tomberon rasturnat, iar ceva parea ca era in el. M-am dus sa verific ce, si acolo se afla...
- TU!!! Esti atat de dragut! spun eu tinand pisica vecinilor in brate. Nu ma intereseaza a cui vecin esti dar stiu un singur lucru: tu vii cu mine.
