Cu chiu si vai am ajuns la supermarket. Kimura semana mai mult a copil din acela mic care vede pentru prima data un supermarket pregatit special pentru Craciun. A luat numai monstre gratuite de dulciuri. Cred ca avea diabet din acel moment. Se vedea dupa ochii care erau aproape in forma de steluta si gura care ii era vesnic deschisa salivand. Akeno si cu mine l-am dus langa micutul bradut de la intrare...iar el statea acolo cuminte in poponeata, rezemat, cu o acadea in mana, ochii in forma de steluta si cu gura larg deschisa zambind si salivand. Oamenii se uitau ciudat la el si terorizati de noul fenomen: "Baietelul dulcilica". Era inconstient si statea intr-o stare melancolica cu acea figura pe fata si cu acadeaua in mana, iar porecla de "Baietelul dulciulica" a venit de la o fetita de 5-6 anisori daca nu ma insel, blonda si imbracata toata in roz. Eu cu Akeno ne-am uitat ciudat unul la altul si am plecat sa facem cumaparaturile. Eu cu Akeno am hotarat sa-l lasam acolo decat sa-l caram dupa noi. Fetele, se holbau si veneau sa vorbeasca cu Akeno si sa faca poze. El accepta fiecare propunere (doar ca sa-mi faca mie in ciuda). Eu am decis sa-l las cu "haremul" si am plecat in cautarea decoratiunilor. Plimbandu-ma printre rafturi am observat din nou acel baiat, uitandu-se la raionul pentru felicitari de Craciun. Cand el s-a uitat cu coada ochiului la mine, eu am mers mai departe. Avea o privire care te facea pur si simplu sa intri in pamant. Te intimida asa usor numai cand te privea. In timp ce ma uitam in urma mea...ca sa vad daca "acel nene" ma urmarea, tot privind in spate, m-am ciocnit de cineva. Acel cineva era Fumiko....asa zisa logodnica a lui Akeno, care i-a facut copilaria amara.
- A...scuze Fumiko. spun eu in timp ce o ajut sa se ridice. Esti bine?
- Da...sunt bine. zise ea. Si cum este familia ta?
Eu mi-am lasat privirea in jos...amintindu-mi cu dispret despre cele intamplate. I-am vazut un micut ranjet de satisfacere cand ma-m uitat putin la ea.
- Sa stii ca-mi pare rau de tine. spuse cu o figura falsa. Ce bine ca nu altul a suferit. apoi pleaca zambind.
Asta a fost nesimtire pura. Nu stiu de ce dar am o impresie vaga despre cele intamplate cu familia mea....ca ea ar avea o legatura. In timp ce Akeno se indrepta spre mine, Fumiko s-a ciocnit intentionat de el. In timp ce ea ii zambea, Akeno parea neinteresat, si cu o fata obisnuita se indreapta catre mine. Fumiko se uita geloasa, cu o expresie de ura pe fata ei catre mine. Eu ma uitam la ea cu aceeasi expresie urata...dar nu chiar asa de urata. Am simtit o mana calda pe soldul meu, si una care era pe capul meu. Akeno m-a sarutat scurt, pe urma eu m-am uitat inapoi ca sa pot vedea ce face Fumiko...dar ea disparuse.
~Fumiko POV~
- De ce trebuie sa fie ea?! DE CE?! DE CE?! DE CE?! Akeno este al meu!!! spun eu ajunsa acasa dupa vizita la supermarket. NU-I ESTE DE AJUNS CA I-AM UCIS FAMILIA?!!! ACUMA TREBUIE SA O UCID SI PE EA?!!! Hahahaahahahahahaha! (ras sadic) Logic ca si randul ei o sa vina. Atunci Akeno va fi fortat sa vina la mine!
- Fumikoooo~!!!!
- Da?!!!!
- Sa vii la masa!!!
- Da mama!!!
- Ce faci aici?
- Vorbesc cu pantofii mei ^^
Mama isi da ochii peste cap si pleaca.
~Sakura POV~
- Maine e Crciunul yay!!!!! spun eu entuziasmata.
- Yay spune Akeno apaludand.
- O intrebare.
- Ce?
- Unde-i Kimura?
Eu si Akeno ne dam o palma peste frunte, dupa care ramanem calmi.
- O sa fie bine. spunem amandoi deoadata.
~Urmatoarea zi~
-E Craciunuuulll!!!! strig eu entuziasmata indreptandu-ma spre camera lui Akeno.
Cand am deschis usa camerei lui Akeno, el statea sprijinit cu cotul de partea laterala a usii, uitandu-se la mine.
- Ce faci nene? il intreb.
- Dorm in picioare tu?
- Te-am deranjat?
- Nuuuu~! Chiar deloooc~! Nu am auzit nici un zdup zdup pe hol, de parca cineva ar merge spre camera mea!
- He, he...Acuma marsh sa desfacem cadourile!
~Akeno POV~
Ea m-a luat efectiv de mana, si m-a tarat pe scari dupa ea. Cred ca am facut si o vanataie la picior din cauza ei. Dar cand am ajuns jos, a fost o surpriza. Kimura era pe fotoliu, cu...cred ca era vata de zahar in parul lui cu niste frunze, cu hainele murdare, cu un pantof muscat si pe scurt ca sa zic asa arata ca un boschetar. Am simtit cum toti dracii intra in mine in acel moment cand m-am gandit la ce aveam de curatat. Asa ca in loc sa stric sarbatoarea Craciunului cu nervii mei, mai bine a fost ca l-am luat de gluga, si l-am pus sa doarma in tomberon. Dupa asta eu m-am dus cu Sakura sa despachetam cadourile.
- Poftim Sakura, Craciun fericit! spun eu dandui un cadou in mana.
~Sakura POV~
Era o cutiuta mica, in forma de patrat ca si cum.....MA CERE CUMVA IN CASATORIE?!!!!!
- Um...Akeno -
- Deschide-l! -.- Imi spune el pe un ton gros.
- Bine sefu'.
L-am deschis incet si cu teama, iar inauntrul cutiutei se afla un lantisor de argint. Eu l-am luat si m-am uitat zambind la el, iar apoi l-am imbratisat pe Akeno.
- Iti place? ma intreaba el.
- Dca-mi place?! il detest -.-
- Aaa...pai...scuze daca-
- Glumesc fa! E cel mai frumos cadou primit de la cineva. Nu pentru ca este bijuterie, ci pentru ca provine de la o persoana speciala pentru mine.
El mi-a zambit linistit, iar eu i-am dat cadoul din partea mea, pentru el.
- Te-am vazut ca te uitai mult la el prin vitrine, asa ca...spun eu dandu-i cadoul in mana.
- Nu-mi spune ca...
El s-a grabit sa-l deschita, si un zambet larg i-a aparut pe fata.
- MERSI!!! Fix jocul acela care mi-l doream de mult! MERSI! spune el luandu-ma-n brate.
- Cu placere!
Usa se tranteste puternic. Intra boschetarul de Kimura in camera, nervos de tuna.
- BAI, NENOROCITILOR! FUTUVA-SI IN GURA SA VA FUT! NU POT SA CRED CA M-ATI LASAT IN FATA SUPERMARKETULUI! CE PRIETENI POT SA AM SI EU!
- Stai cuminte cutu, te-am uitat in parcare neintentionat. zice Akeno zambind.
- Exact, nu a fost cu intentie Kimura. ii iau eu partea.
- In rest asta nu schimba cu nimic faptul ca te-ai mutat in casa la mine fara permisiunea mea. Deci pot sa o spun bucuros ca o meritai!
- MAI TACI ODATA!
Kimura s-a asezat bosumflat jos in fata bradului.
- Kimura, uite...cadoul asta este pentru tine. ii zic eu zanbindu-i.
El l-a luat arogant si pe urma l-a deschis. A stat putin nemiscat in pozitia aceia de bosumflat, dupa care a inceput sa sara in sus si in jos.
- MANGAAAAAAA~!!!!!!! Multe mangaaaaa!!!
- Otaku. spun eu si cu Akeno in cor.
- Mangaaaa!!!!! YAY!!!!!
Va urma.....
Ok sunculitelor! Gata si cu acest capitol! ]:33. Imi pare rau ca nu am mai postat dar am avut lipsa de imaginatie, si scoala. Si imi cer scuze ca nu am facut prezentarea tuturor personajelor cum ar fi la Akeno sau Kimura.
Akeno: Un baiat inalt (1.85) par alb cu breton pe langa ochi, ochii negri, sexynova (mor toate dupa el).
Kimura: Otaku, putin mai scund decat Akeno (1.80), par saten, copilaros, bff-ul Skurei, ochi verzi.
Sakura: O fata inalta (1.72), par saten lung, ochi caprui.
Fumiko: O fata scunda (1.65), mor baietii dupa ea, diabolica, par lung si blond cu breton, obsedata, ochi gri.
Auma ce sa fac, noobul mai greseste. : D Sper ca v-a placut capitolul, o sa incerc sa postez mai des, si sper sa pot.
