Hopeless romantic

Distrusa .

Ajunsesem sa nu mai mananc deloc , sa fumez din ce in ce mai mult in timp ce ma gandeam la el , eram distrusa.

Am incercat sa ii dau mesaj , sa il sun , plangeam in timp ce reciteam conversatia din acea seara..

"Cel putin,cand vei gasi pe altcineva... sa nu-i faci si lui ce mi-ai facut mie ..."

Fiecare mesaj imi zdrobea inima , era ca si cand mi-ar fi luat inima din piept si ar fi calcat-o in picioare.

Noaptea nu puteam dormi , ma uitam intr-un punct fix pe tavan pana cand rasarea soarele . Nu mai simteam nimic . Singurele ganduri care imi treceau prin cap erau vorbele lui "Tu ai stricat tot!" "Chiar am crezut ca putea fi ceva intre noi" "Mersi ca m-ai trezit la realitate" "De azi , nu mai insemni nimic pentru mine " . 

La scoala nu vorbeam cu nimeni . Toti erau ingrijorati . Prietenul meu cel mai bun incerca sa ma scoata din stare , dar nu ii mergea. Toata lumea mea se invartea in jurul lui . El era lumea mea . 

"Ce ai ? Zi mai repede "

"Nu am nimic , lasa-ma in pace"

"D. , te cunosc , ai tu ceva . "

"Ti-am zis sa ma lasi in pace !"

Cam asa erau toate conversatiile cu colegul meu de banca. Nu stiam ce sa mai fac.

Auzeam tot felul de lucruri ..."e ceva schimbat la el " " nu mai e in apele lui" "e diferit fata de cum il stiam"

iar cand incercam sa aflu ce se intampla , primeam acelasi raspuns : "Sunt bine.Voi supravietui"

L-am intrebat de ce nu se descarca , de ce nu vorbeste cu mine . Raspunsul lui a sfaramat si ultima bucatica din mine : 

"Prefer sa tip pe dinauntru decat sa iti vorbesc despre toate astea ."

Official , imi uram viata.