MY LIFE:Destiny

3.Emotie

S-a schimbat... Cel putin infatisarea sa e diferita...E atat de ....blond. Ca mine. Cat a-s fi vrut sa-mi trec degetele prin parul sau,sa vad daca a ramas la fel de moale cum mi-l aminteam. Dar nu pot! Nu vreau sa imi reamintesc acele momente, nu vreau sa-mi fac rau singura. E pentru sanatatea mea mintala si spirituala. E pentru mine. Narcisism curat...

Am condus linistita pana la vechiul meu apartament. Au trecut luni de cand nu am mai trecut pe acolo. Imi trezeste un sentiment de nostalgie, imi aduce amintiri placute. Parca si acum vad prima zi in el ,cat eram de bucuroasa eram toata numai un zambet. Nici nu imi pot imagina cat eram de bucuroasa.
Rasucesc cheia in broasca fiind coplesita de o emotie de nedescris. Mi-am lasat pantofii la usa si am intrat trantindu-ma pe canapeaua atat de familiara.

M-am schimbat de hainele ude si m-am aruncat in patul meu ,intre perne. Somnul veni repede.

* * *

-De ce nu ne-ai anuntat unde esti? Am fost ingrijorati! Am sunat chiar si la Alexa sa vedem daca nu...

-Sunt bine, ok? Sunt chiar foarte bine, am izbucnit. Credeam ca stiti ca eu si Alexa nu mai vorbim, am zis trecand pe langa mama ,iesind din bucatarie.

-Dar erati cele mai bune prietene!

-Ai dreptate, eram! Am zis si am inceput sa urc scarile spre camera mea. Nu aveam chef sa incep o alta discutie in contradictoriu cu mama. De cum am intrat in casa a inceput cu predica. Mi-am petrecut seara in L.A si am uitat sa anunt mare scofala.

E mare scofala pentru o fata de doar 16 ani.

Oh mai taci si tu!

Doar spuneam...

M-am trantit pe spate pe pat privind tavanul. Missy se urca langa mine in pat. Am inceput sa o mangai pe burtica si ea dadea din coada bucuroasa.

-Macar tu ma intelegi...

Ceva vibra in stanga mea asa ca m-am ridicat repede. Imi suna telefonul. Era Austin...Oh nu! Am uitat de el! La naiba!

-Nu am cuvinte sa-ti spun cat de rau imi pare! Am uitat complet!

-Cand ti-am zis :"Vrei sa iesim undeva dupa o prima zi de scoala in care ne calca profesorii pe nervi?" tu ai raspuns: " Sigur! Vreau sa ma distrez pe cinste!" si m-am trezit aseara ca stau si astept ca un idiot cu flori si ciocolata si un fim pregatit...

Suna trist. Foarte trist..

-Imi pare rau, chiar imi pare rau! Am avut o problema importanta de rezolvat si am dormit in L.A la fostul apartament.

-De coincidenta si eu tot in L.A locuiesc. Si se pare ca eu nu am fost nici pe departe asa de important cu ce ai avut tu de facut aseara...

-Nu Austin, nu am vrut s-o fac sa sune asa! Uite promit ca ma revansez,ce zici? Diseara?

-Nu stiu, sa vad ce pot face! Nu esti singura cu probleme importante! A pus accent pe ultimul cuvant.

-Imi pare rau ,sincer!

-Uite trebuie sa inchid! Vorbim mai incolo!

-Da...vorbim...

Am aruncat telefonul pe perna langa mine ,apoi m-am trantit pe spate. Sunt asa o idioata! Cum am putut uita de Austin? Probabil crede ca am vrut intentionat sa-i trag clapa...
Am fost ocupata cu Justin... Ah! Acum va trebui sa ma revansez cumva fata de Austin...banuiesc ca nu am ce face decat sa merg diseara. Daca e liber diseara. Nu a sunat prea incantat si mi-a aruncat aceeasi scuza in fata.