Părinţii mei sunt criminali?

Capitolul 2-12251999

-Jo, unde ești?
-Mamă?
-Așa, vezi că plec puţin.
-Nu și tu, te rog!
-Nu am ce să fac.
-Tata s-a întors?
-Incă nu, uite, uite, ia filmul ăsta și uită-te la el, și mama îmi întinde unul din filmele ei preferate.
-Nu știu ce este în neregulă cu voi,ţip eu în timp ce arunc filmul.
-Hai termină, nu mai face pe un copil mic.
-Știi ce? Pleaca, lasă-mă,spun eu cu lacrimi în ochi si plecând.
-Jo,Jo,Jo, scuze, Jo!
*mama pleaca, închide ușa și eu stau și plâng sub plapumă, în timp ce Augustus vine și mă linge pe faţă*
-Hei băiete, stai, Augustus! De ce familia asta pleacă, adică nici nu știu cât de mult mă doare, e și ziua mea.

Mă dau jos din pat și mă duc să caut prin casă, mai exact în camera părinţiilor.

Încerc să nu fac prea multă gălăgie, și încep să caut cu ușurinţă prin sertare.

Erau numai foi pe care erau scrise numere gen "12251999". Nu știu de ce dar îmi pare cunoscut acest cod. Iau o foaie cu acest număr și o îndes în buzunar.

Mai cotrobăi, și observ o seringă deja folosită. Pentru un moment am crezut că mama a avut nevoie pentru pacienţii ei, dar nu avea cum sa o păstreze acasă.

Caut, caut,caut, dau de cătușe, probabil ale tatei, de niște bandă adezivă, un pistol și un cuţit. Totuși mi se părea ciudat, cum să ţii lucruri de la poliţie la tine în cameră. Sau mama, o seringă și un bisturiu nu cred că se ţin într-o casă, doar într-un spital.
*O nu, ușa, ăsta cred că e tata, trebuie să fac curat*
Încerc să îndes toate lucruriile când vine și Augustus care începe să latre. În acest moment tata începe să mă strige iar eu nu am terminat de așezat.
*daca mă prinde în timp ce pun aceste lucruri la loc, dau de belele, trebuie să mă grăbesc*
-Joshepina, ce faci? Unde ești?
-Ham-ham.
-Taci Augustus, nu pot să le pun.
-Jo, ce cauţi acolo?
*O nu!*

_______________________________________
Bam și al doilea capitol, știu că este scurt, dar vreau să știu dacă vă place, scrieţi-mi în comentarii.
Have a nice day and Merry Christmas:*