Capitolul VII

181 15 6
                                    

El e... EL E!

- Jamie!
- Ryan!

Fugim amândoi unul spre altul și ne îmbrățișăm strâns.

- Cât de dor mi-a fost de tine!
- Nu poți să crezi cât mi-ai lipsit! spun.
- Cum o mai duci?
- Eh... Bine, dacă pot spune așa.
- Nu imi pasă, sunt doar bucuros ca te pot vedea din nou!

Ne îmbrățișam din nou și sfârșim intr-un săru...

Oh, probabil va întrebați cine e necunoscutul, eh? El e Ryan, iubitul meu. De când a plecat în Portugalia să facă mai mulți bani, nu a mai venit înapoi de 2 ani. Mi-a fost așa de dor de el...

Probabil va întrebați și de ce îmi trimitea mesajele alea jenante? Așa agăța el fetele când avea vreo 17 ani.

Înapoi la poveste...

Ne îmbrățișam din nou și sfârșim intr-un sărut apăsat.

Ne punem amândoi pe bancă.

- Mă bucur așa de mult să te văd din nou... spun și încep să plâng încet.

Lacrimile mele căzură pe bluza lui.

- Sh...

Mergem pe malul marii, ca suntem aproape de mare, și umblam pe nisipul rece.

Nu mi-am mai văzut iubirea mea adevărată de mult timp și m-am socat să o văd chiar acum... Dar nimic nu mai contează. Contează doar ca l-am putut vedea pe Ryan din nou.

Mesaje anonimeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum