Intrarea in lumea viselor
"Moarte ușoară. Ha! Am murit.
O sa ma întâlnesc cu Dumnezeu si cu părinții mei in sfarsit."
Vorbele mele erau sincere.
Totul e negru in jurul meu.
Nu se vede nimic.
Simt ca ma misc, dar nu stiu unde sau ce ma miscă.
Ma apropii de o lumină albastră, dar fara sa imi dau seama am inceput sa strig:
"Dumnezeu, iartă-mi păcatele."
In fata mea apare o pădure
Unde sunt?
Unde e Dumnezeu?
Unde e raiul?
Acesta e raiul?
E prea pustiu si întunecat. Nu poate fi raiul.
Pădurea ce albastră era frumoasă, dar în acelasi timp înspăimântătoare, peisajul era mort, dar in acelasi timp, viu.
Eram confuză.
Am inceput sa merg, ori unde mergeam erau doar copaci.
Parcă această pădure era nesfârsita.
Noaptea
Timp de doua ore am mers printre copaci, eram plină de zgarieturi, aceasta durere insuportabilă m-a facut sa cedeze, am cazut pe frunzele uscate de pe pământ si am adormit.
Am inceput sa visez.
Zborul din vis era de fapt real.
Am tresărit si cand am deschis ochii am observat ca era intr-o cabană.
Nu era nimeni in cabană. Am adunat lemne si am facut un mic foc ca sa ma încălzesc.
Gandurile au pus stăpânire pe mine.
Am ajuns in iad?
De ce?
Unde pot gasi pe cineva?
Cineva pătrunde în mintea mea si inceput sa aud niste sunete ciudate, dupa care cineva vorbește:
"I-a aminte! Cand vei iesi din cabană, vei avea de ales. Cele doua cărări iti vor arăta atat cale spre adevăr cat si cea spre minciună. E alegerea ta."
"Stai! Asteaptă!"
Strig eu, dar a fost in zadar.
Totul s-a terminat.
Nu ma auzea nimeni.
Iesi din cabană si dau de cele doua cărări.
Nu imi stiam ce sa fac.
Prima cărare era plina cu flori, păsări care ciripesc, copaci verzi si plini de roade, a doua cărare era întunecată de lipsită de viată.
CITEȘTI
În căutarea Terrei
Ficção Científica"Am reusit sa ajung pe Terra dupa o călătorie lunga in Lumea Viselor. Totul era diferit, nu am mai vazut asa ceva. Planeta era diferită" Unde erau toti oamenii? De ce era totul distrus?
