Capitolul 4

8 1 5
                                    

"Am ajuns la palatul Alhei."
Mă uit in sus si o constructie uriasă apare in fata mea.
Era minunată.

"Aici sunt parintii mei?"
"Ai sa vezi."

In curtea palatului erau o multime de creaturi care mai de care mai ciudate. Ma uitam in jurul meu uimita de ceea ce vad ochii mei. Erau creaturi foarte diferite de Viride. Viride avea o infatisare mult mai infioratoare.
In mijlocul curtii era o stea mare desenata pe pietrele care acopereau pamanul. Viride imi pune mana pe umar si imi face un mic semn cu mana. Ma asez in mijlocul stelei.
Creaturile m-au inconjurat.
Pareau furioase.
Un centaur, cel mai mare dintre creaturi, era gata sa ma loveasca cu un bolovan. Viride se repede la el, ii pune mana la gat si dintr-o simpla miscare, il zdrobeste.
Toate creaturile se indeparteaza speriate.
"Cum cutezati, voi slugilor, sa ridicati piatra deasupra capului viitoarei regine." Spune ea pe un tot foarte rastit.
Acele slugi au ingenunchiat in jurul cercului. Nu stiam ce se intampla. Eram uimita de cuvintele Viridei.
Cercul a inceput sa lumineze pe margini din ce in ce mai tare. Creaturile sopteau niste cuvinte imposibil de inteles. Ochii au inceput sa le lumineze.
Totul sa oprit.
Viride vine spre mine. Ma prinde de mana si urca, alaturi de mine, scarile care duc spre usa castelului.
Pun mana pe usa si ma teleportez.
Ma uit in jur, camera era goala.
Erau doar patru cercuri mici de patru culori diferite si doua scaune uriase.
Viride nu era langa mine.

Cunoasterea parintilor

Cele patru cercuri lumineaza incet. In mijlocul cercurilor apar, pe rand, Aqua, Ignis, Luft si Viride.
Scaunele emanau o lumina albastra, orbitoare. Pe scaune apar doua holograme. Erau ei. Parintii mei.
"Mamă? Tată? Spun eu cu ochii in lacrimi.
"Carla.... spune mama stapanindu-si lacrimile.
"Cum ati devenit asta?"
"Draga mea, noi eram urmasii acestui tron." Spune tata si el cu lacrimi in ochi de fericire.
"Cum urmasi? Bunica si bunicul sunt inca in viata."
"Carla, inaintea noastra au fost strabunicii tai. Ei ne-au lasat mostenire palatul si intregul ținut Alha." Spune mama zambind.
"Si eu am vreun rol in toate astea?" Spun eu razand.
"Nu." Spune tata.
"Nu?" Spun eu confuza.
"Nu. Tu esti doar o printesa incompleta." Spune mama incercand sa ma lamureasca.
"Printesă incompleta?" Spun eu la fel de confuza.
"Da. Pana nu iti gasesti un soț, nu vei putea sa urci pe tron."
"Si cum sa imi gasesc eu un soț in Alha? Aici nu exista oameni."
"Nu aici draga mea." Spune mama razand.
"Vei merge inapoi pe Terra. Dar nu vei face o calatorie prea simpla. Vei avea mult de calatorit in acest imens infinit. Vei trece prin 4 lumi diferite, vei intalni 3 regine si vei fi nevoita sa le ajuti pe fiecare dintre ele cu cate o problema pentru a putea pleca mai departe." Spune tata.
"Si calatoria aceasta cand va avea loc."
"Maine." Spune mama.
"Maine?" Spun eu socata.
"Doar nu vrei sa ajungi pe Terra in 2090."
"Nici in anul 2000 nu suntem." Spun eu sarcastica.
"Defapt suntem in anul 2016." Spune tata razand.
"Cum nai....?"
"Carla. O zi pe Alha este egala cu doi ani pe Terra".
"Ok. Las-o balta. Voi acum unde sunteti mai exact?"
"Suntem in cealalta parte a taramului. Au aparut mici probleme in aceasta zona si am fost nevoiti sa venim."
"Si eu cum ma voi descurca?" Spun panicata.
"Te va insoti Viride oriunde vei merge." Spune mama.

Viride se uita la holograma si face o mica plecaciune cu capul semn ca a inteles.
Viride se apropie de mine, ma duce la usa, imi descide usa si intram intr-un hol imens.
Ma conduce spre o camera, unde urma sa raman pest noapte.
"Daca ai nevoie de ceva, sa imi strigi numele si eu voi fi aici." Spune Viride plictisita.
"Ok. Acum poti pleca. Vreau sa ma odihnesc."
Viride face o plecaciune si dispare.
Eu ma intind in pat si cad pe ganduri. Ma uit pe peretii camerei care aveau niste desene interesante, dar daca te uitai mai mult la ele, realizai ca decin din ce in ce mai ciudata.
Simt cu somnul ma strapune si ochii mi se inchid.
Maine ma asteapta o calatorie interesanta.


A doua zi

Din fericire, am reusit sa ma odihnesc inainte de "calatoria cea mare".
Viride ma astepta la usa camerei. Mi-am luat rochia alba pe mine, dupa care am iesit din camera.
Viride m-a condus afara din castel, pana il locul unde erau supusii, dupa care am intrat intr-o gradina plina de flori.
In mijlocul gradinii era un fel de portal care, probabil, ducea spre primul univers in care trebuia sa calatoresc eu.
M-am apropiat de portal. Virde era langa mine.
"Acum vei merge in universul Zeitei Zapezii. Ai grija, nu face greseli pentru ca o vei enerva." Spune Viride.
"Am inteles."
"Si.....in fiecare univers infatisarea ta se va schimba."
"Adica?" Spun eu curioasa.
"In fiecare univers vei avea o alta culoare a parului, iar trasaturile fetei vor fi putin diferite. Doar cand vei ajunge pe pamant iti vei recapata adevarata infatisare."
"Inteleg. Cat va duranaceasta calatorie." Intreb eu putin ingrijorata.
"Nu iti face griji. Se va termina foarte repede." Spune ea incercand sa ma linisteasca.
Cu cat ramaneam mai mult in fata portalului, cu atat deveneam mai speriata. Am mai facut un pas spre portal. Viride isi ridica capul din pamant, deschide gura sa spuna ceva, dar a fost prea tarziu. Am sarit in portal.

...

Capitolul nu este editat.
Scuzati greselile.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Mar 30, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

În căutarea TerreiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum