Prolog

298 6 0
                                    

Vanessei ii alunecau degetele de pe stanca umeda, incet. Se uita in jos si vazu cascada. O cascada frumoasa, imprejurata de flori si copaci. Era un peisaj magnific. Doar ca ea nu avea timp sa se gandeasca la asa ceva. In aproximativ 30 de secunde avea sa cada in gol de la cel putin 800 de metri. Se gandi din nou, probabil pentru ultima data la parintii ei iubitori, la verisoara ei si la prietenii ei. Regreta amarnic ce facuse, dar, din pacate, era prea tarziu. Prietenii ei erau undeva, ea nu stia unde, iar ei nu stiau ca ea e pe cale sa moara. Era dureros sa intelegi asta. O durea faptul ca ultimele lucruri pe care Vanessa le spusese prietenilor ei, erau lucruri urate, a tipat la ei. Si degetele incepura sa ii alunece. 10, 9, 8, 7, 6, 5. Se mai tinea doar cu o mana. Vazu pentru ultima data insula, lua ultima gura de aer, iar degetele de la cealalta mana ii alunecara usor. 5, 4, 3, 2, 1. Inchise ochii.0!

Cum sa ajuns la asta? Trebuie sa ne intoarcem acum 4 luni.

Profetia celor saseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum