Capitolul 1

57 3 0
                                    

-     Abia astept sa ajungem! spuse Vanessa.

-     Stim draga ca esti nerabdatoare. Totusi nu o sa iti fie dor de noi?

-     Desigur mami! Dar nu o sa imi fie foarte dor de voi, pentru ca in timpul asta, voi veti merge in vacanta voastra si eu voi sta la bunici cu Anne si prietenii nostri de acolo.

-     Da, Vanessa va sta cu mine! zise Anne.

-     Dar totusi 4 luni cu verisoara ta nu va fi plictisitor?

-     Anne are intotdeauna idei, si eu sunt entuziasmata sa le pun in practica! Nu aveti de ce sa va faceti griji.

-     Da, nu ai de ce sa iti faci griji, matusa, zise Anne.

Mama Vanessei zambi, apoi isi intoarse capul spre drum. Tatal ei era prea speriat sa vorbeasca. Patru luni fara Vanessa era un cosmar pentru el!

-     Am o idee de un joc pana ajungem! Trebuie sa ne descriem una pe alta sincer, fara sa mintim, zise Anne.

-     Bine! Eu incep! spuse Vanessa. Esti o persoana creativa, si cea mai buna prietena a mea. Imi plac parul tau saten inchis pana la solduri si ochii caprui. Esti si inalta pentru 16 ani. Uneori sunt geloasa pe tine!

Anne rase.

-     Tu esti prea frumoasa! Parul brunet, drept, pana la solduri si ochii tai verzi ma innebunesc! Esti desteapta, si energica. La 15 ani esti inalta si tu, si adevarul este ca eu sunt geloasa pe tine in majoritatea timpului! Esti cea mai buna prietena a mea si asa vei ramane mereu!

Fetele incepura sa rada si se luara in brate.

Masina mergea rapid pe serpentinele de la munte, iar intr-un final, opri. Vanessa se uita pe geamul masinii, la casa bunicilor, si, ca de obicei, ea si Anne facusera intrecere sa vada cine ajunge mai repede la bunici. Anne castiga. Fetele isi luara bunicii in brate.

-     Ce mari ati crescut! zise bunica, asa cum facea de fiecare data.

Fetele, pline de bucurie, isi luara bagajele si se indreptara spre camera lor, ca intotdeauna, pentru asezarea hainelor in dulapuri.

Profetia celor saseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum