Cemetery

15 1 4
                                    

Lumina imi patrunde in camera si ma face sa ma trezesc..iar e dimineata,iar iau totul de la capat,ca la finalul zilei sa vad ca nu am rezolvat nimic..Aud un ciocanit in usa si tresar,dupa care vocea calma a lui Stefan ma linisteste:
-Olive? Pot sa intru?
-Da,intra..
-'Neata! Esti bine?
-Cred ca da..uite ce frumos e afara! Vreau sa ies putin pe afara,ma duc sa alerg prin parc,am zis eu incantata.
-Mai bine vin si eu..cine stie ce ti se poate intampla daca mergi singura..
-Ce sa se mai intample,Steff? Si asa nu mai traiesc..
-Cum?! Stai,de ce spui as..?
Acum imi suna telefonul. E un numar necunoscut. La inceput sunt suspicioasa,dar dupa aceea raspund,imediat dupa ce zic ,,Alo" inchizandu-mi telefonul..Apoi primesc un mesaj ,,Hei,printesa. Ne vedem la 21:50 in cimitir. O sa ma gasesti tu. Ah, si vino singura. E mai bine pentru tine."
-Cine era?
-Era Monica,mi-a zis sa merg cu ea prin parc..ne vedem mai tarziu,paa,ii raspund eu lui Stefan
Ziua trece foarte repede si este 21:49,iar eu stau pe o bancuta in cimitir. La 21:50 aud un fosnet,apoi o umbra ce se apropie de mine si dintr-o data negru.

Believe meUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum