Draga Prietene, ...

Capitolul Doi

Draga prietene,
Azi s-au intamplat multe...
In ultima parte a zilei, a avut loc un meci de fotbal. Nefiind insotita de nimeni si neavand ceva mai bun de facut, m-am decis sa merg sa sustin echipa liceului. M-am asezat in primul rand, langa niste persoane necunoscute.
Baietii au intrat pe teren, aclamati de putinii elevi din tribuna si de cele 6 majorete ale liceului.
In timpul meciului, l-am observat pe Brad pe teren. La randul lui, cand m-a vazut, mi-a facut cu ochiul. Ugh...
Au jucat foarte bine, scorul final fiind 6-2 pentru ei. Brad a marcat majoritatea golurilor. La sfarsit, toti coechipierii l-au ridicat si l-au aruncat de cateva in ori in aer, aclamand.
Am zambit cand mi-a aruncat o privire.
Cand a fost dat jos, Brad a fost inconjurat de majorete, iar una din ele s-a apropiat mai mult... Si l-a sarutat.
Nu m-a deranjat acest lucru, dar am stiut ca jocul s-a incheiat, asa ca am plecat spre casa.
Deodata, cineva m-a prins de mana, oprindu-ma brusc.
M-am intors si am privit in ochi ultima persoana pe care imi doream sa o vad.
-Ce cauti aici, Zack?l-am intrebat, dezgustata.
Zack e fostul meu iubit. Ne-am despartit pentru ca mi-a spus ca nu are timp de iubita cu liceul si sportul pe care il practica. La doua zile dupa despartire, l-am gasit sarutandu-se cu una din colegele lui. Si asa a disparut din viata mea.
-Am venit sa iti spun ca imi lipsesti.
Ce vrajeala mai are pe el...
-Ok. Altceva? Ma cam grabesc.
-Imi pare rau pentru ce am facut. Mi-a fost dor de tine si te vreau inapoi.
-Pai pacat, pentru ca eu am trecut de mult de tine. Nu vreau sa ne impacam.
Mi-a strans incheietura cu putere.
-Inceteaza, ma doare, mi-am ridicat vocea la el.
-Nu voi renunta la tine, Jenna. Ah si am uitat sa iti spun ceva:ghici cine s-a mutat de curand in oras, a zambit intr-o parte.
Nu se putea mai bine de atat. Va trebui sa il suport pe tampitul asta tot timpul?
-Si eu am uitat ceva, am ridicat piciorul si l-am lovit puternic in genunchi. Durerea l-a facut sa imi dea drumul la mana. Ghici cine a facut doi ani de lupte.
Am plecat spre casa, cateva lacrimi alunecandu-mi pe obraz. Nu se poate sa traiasca in acelasi oras cu mine...
Si eu care credeam ca pot incepe o viata noua aici...
Am ajuns acasa si m-am trantit in pat, obosita dupa ziua de azi.
Plictisita, i-am trimis mesaj Emmei, intreband-o daca vrea sa vina pe la mine, luand in vedere ca mama sa intorcea tarziu si ma plictiseam de moarte singura. Ea a acceptat imediat si in 20 de minute a ajuns. Am vorbit si am ascultat muzica. In plus, m-a ajutat sa imi alung gandurile cu privire la Zack.
-Deci, ce ar fi sa vorbim despre baieti? am propus, dorind sa aflu mai multe despre ea.
-Ok. Baietii din liceul nostru sunt super frumosi. Dar majoritatea se cred buricul pamantului si se poarta ca niste nesimtiti. Bine, poate daca ajungi sa ii cunosti, sunt chiar de treaba. Subliniez POATE.
Am ras la felul in care a spus toate aceste lucruri.
-Si tu? Ai pe cineva "de treaba"?
-Nu prea. Il plac mult pe tipul asta, Harry, dar el cred ca are iubita sau ceva pentru ca sta mereu cu o fata, Chloe. Petrec o groaza de timp impreuna. Ei si ceilalti tipi populari. Mi-a aratat o poza cu un grup de persoane, printre care i-am recunoscut pe Brad, pe Connor si pe majorete, inclusiv pe cea care l-a sarutat pe Brad. Emma mi-a aratat cu degetul un baiat inalt, brunet, cu ochii verzi, patrunzatori.
-El e Harry.
-Ai vorbit vreodata cu el?am intrebat-o, nesigura.
Ea a ras la intrebarea mea.
-Normal. Am fost colegi la chimie anul trecut. Dar sunt sigura ca are pe cineva, a spus amuzata, dar am simtit o urma de tristete in vocea ei.
Am fixat-o cu privirea. Emma are parul lung, blond si ochii verzi, stralucitori. E foarte frumoasa. Ea si Harry chiar se potrivesc.
-Cred ca o sa te pot ajuta cu asta, i-am zis si ea a ridicat o spranceana, confuza.
-Cum? Esti in scoala asta de doua zile?
-Si? In astea doua zile mi-am facut un prieten. Deci taci!
Ea a inceput sa rada dupa care mi-a spus:
-Ok, fa ce vrei, dar numai sa nu afle ca il plac.
-Te poti baza pe mine oricand, amico!am imbrancit-o, prieteneste.
-Pai chiar ma bucur ca esti amica mea, Jenna!
-Oricine ar face-o. Sunt minunata, am ras eu si mi-am dat parul pe spate ca fetele populare din fosta mea scoala.
-Mai taci, a spus, dupa care a aruncat cu o perna in mine. Si asa a inceput bataia cu perne. A fost chiar amuzant.
-Stii, in doua saptamani, e un fel de petrecere sofisticata organizata de familia lui Brad. Toata lumea va fi acolo. De ce nu am merge si noi doua?
-Din atatea motive...
-Zi-mi unul dintre ele!
-In primul rand, eu nu am fost invitata la aceasta petrecere si in al doilea, nu prea il suport pe tipul asta, Brad.
-Astea au fost doua motive. Brad e frumos rau, dar ai dreptate ca e cam ingamfat, din cate il stiu. Oricum, sunt sigura ca o sa te invite, daca esti prietena cu Connor. Apropo, e ceva intre voi?
-Ce? Nu... Connor e dragut... Dar nu cred ca ma place. Si, in plus, e unul din tipii populari. Sigur are pe cineva...
-Vezi, asta e si cu mine si James... E complicat.
Am aprobat-o in tacere. Deoarece se intunecase, Emma a trebuit sa plece pentru a nu-si ingrijora parintii, dar mi-a promis ca ne vom intalni maine, la dulap. Uneori mi-as dori sa am si eu pe cineva pe care l-as putea ingrijora. Pana acum simteam ca nu am pe nimeni. Mama fiind mereu plecata la serviciu, eram mereu singura. Dar sunt sigura ca Emma va putea sa schimbe asta...