Meet me in Paris

Capitolul 3

-Ce naiba?
Tresar speriata si o zaresc pe Ana in mijlocul pragului. Sunt invelita pana la gat cu o plapuma moale, iar parul imi este lipit de frunte. Simt un gust dezgustator de tigari si alcool in gura, iar ochii ameninta sa imi iasa din orbite. Rochia visinie e inca pe mine, iar pantofii sunt asezati frumos langa pat. Il observ pe Travis langa patul meu. A dormit la mine, pe podea.... doamne, cum s-a intamplat asta? Mi-l imaginam in apartamentul meu, dar nu in astfel de ipostaze, nu pe podea... singur.
- Ce naiba cauta el aici si de ce nu mi-ai raspuns la telefon Chloe? Te-am cautat peste tot. M-ai speriat de moarte, credeam .... ramane cu propozitia in vant atunci cand imi vede vata. Chiar atat de rau arat? Trebuie sa ajung la baie.
- Chloe, ce s-a intamplat? Ti-a facut ceva? Daca cumva ai pus doar un deget pe ea te...
- Nu, nu Ana sunt bine! Defapt acum sunt bine. El a avut grija de mine.
- Acum? Ana traverseaza in fuga micuta incapere si se aseaza in genunchi langa mine. Chloe, ce s-a intamplat, ma sperii de moarte te-am cautat peste tot.
- Eu...eu sunt... nu imi pot stapanii emotiile si aproape izbucnesc in lacrimi, dar strainul meu isi pune mana peste a mea si ma mangaie. Un gest atat de simplu si totusi milioane de particule parca degaja caldura in acel loc.
- Un nenorocit a incercat sa o atinga. El scrasneste din dintii si ii vad furia din ochi. Pumnii lui sunt inclestati si ma astept in orice secunda sa vad paharul din fata mea zburand prin incapere. Isi lasa mainile pe langa corp si ii observ ochii. Verdele devine din ce in ce mai pur si se relaxeaza treptat. In tot acest timp eu mi-am tinut respiratia. De frica? Nu...de emotii...lui...chair ii pasa de mine. De mine... e aici cu mine si nu cu monstrul acela cu parul perfect pe care simt cum o urasc tot mai mult. Eh, dragonule e cu mine acum si nu cu tine.
- Daca nu eram eu acolo nu stiu ce s-ar fi intamplat.

Ma crispez la auzul acelor vorbe si il vad cum se intristeaza. Ma intind si il iau de mana usor.
- Iti multumesc ca ai avut grija de mine. Fara tine...eram... nu pot sa continui propozitia datorita lacrimilor care ameninta sa rupa singurul baraj ramas.

Se apropie de mine si se lipeste cu intreg corpul de al meu luandu-mi barbia in maini. Imi mangaie cu degetele sale catifelate obrazul si ma saruta pe frunte. A fost un gest atat de intim, dar totusi atat de pur. Simt cum picioarele mele de gelatina ma sfideaza si ma tin strans de el, ca si cum ar fi ultima data in care il voi vedea. Ma agat cu putere de el pentru ca nu vreau sa il las sa plece de langa mine. Corpul meu se potriveste perfect langa corpul lui, ca o piesa de puzzle, iar caldura provocata de atingerea noastra ma sufoca. Legatura dintre noi este electrica si sunt sigura ca si el o simte. Nu-i asa? Am impresia ca aceasta imbratisare a durat o infinitate, iar cand ne despartim cu grija o bucata din mine lipseste. Golul dintre noi este chinuitor. Corpurile noastre formau in intreg perfect, iar fara el sunt goala. Simt raceala care ma cuprinde si imi strag mainele la piept incercand sa imit caldura degajata de corpul lui, dar nu e la fel.
- Am sa va las. Esti sigura ca te descurci Chloe? In vocea lui detectez o urma de insecuritate si il privesc cum se scarpina in cap. Are emotii? Daca ai nevoie de orice te rog spune-mi.

Sunt pe punctul de a cadea in genunchi implorandu-l sa ramana cu mine. Sa ma tina in brate si sa inlature toata distanta dintre noi, dar ma abtin inghitand in sec.
- Iti multumesc din suflet pentru tot. Pentru ca m-ai salvat din ghiarele acelei lichene si pentru ca ai ramas cu mine.
Sa il vad asa emotionat, lasandu-si greutatea cand pe un picior, cand pe altul este adorabil. Cine ar fi crezut ca sub un invelis atat de dur poate exista o persoana timida.
- O sa am mereu grija de tine, Chloe. Sopsteste atat de incet aceasta fraza, doar pentru el incat abea o deslusesc. Isi ia ramas bun, iar eu ma asez langa usa. Sunt extenuata. Nu m-am mai simtit atat de rau si totusi atat de bine in aceelasi timp pana acum.
- Nu stiu ce a fost asta, dar clar intre voi e ceva. Pe fata Anei se aseaza un zambet perfect, de parca ar face reclama la pasta de dinti.
- Eu, are prietena.... si in plus inca nu am trecut peste Adam. Nu stiu daca as putea sa trec vreodata.
- Nu stiu ce are, dar aproape ca v-ati tras-o aici in fata mea, rade Ana, iar eu ma mai destind.
- Ce i-ar place la mine cand o are pe domnisoara perfectiune. S-a intamplat sa fie in locul potrivit la momentul potrivit. Nu vreau sa ma gandesc ce se intampla daca nu era el acolo sa ma salveze.

In mai putin de doua ore trebuie sa ajung la cursuri, iar eu nu sunt sigura daca pot sta in picioare. Oglinda din baie mi-a confirmat temerile, arat chiar mai rau decat imi puteam imagina. In mod clar nu mai ies in timpul saptamanii, iar de baut nici nu se mai pune problema. Travis a dormit la mine pe podea si parea ca nu a bagat de seama infatisarea mea, ori asta ori era un adevarat gentleman. Mi-e atat de rusine sa dau fata cu el. Daca nu eram o plangacioasa si nu beam mult prea multe shoturi nimic nu s-ar fi intamplat noaptea trecuta. Daca pana acum visam sa-i intalnesc privirea oriunde mergeam, acum vreau sa ma inghita pamantul de fiecare data cand o sa il intalnesc. Bravo Chloe ai facut-o lata. Chiar nu puteai sta acasa cu un pahar de vin sau o intreaga butelie, la naiba, uitandu-te la Sex and The City. Nuuuuu....tu a trebuit sa iesi, sa bei si apoi sa ramai fara aer de frica pe alei intunecoase. Bravo Chloe esti cea mai tare!

- Chloe te simti bine?
- Da, sunt bine. O urma falsa de zambet se intrezareste pe fata mea, dar nu o poate tine la distanta pe Ana.
Esti sigura? Putem sta acasa, comandam niste pizza, ne uitam la un serial, palavragim, ne distram ca si fetele. Ai avut o noapte grea.
- Pizza suna destul de bine. Poate putem sari peste primul curs. Zambetul Anei se mareste cu fiecare cuvant pe care il absoarbe.
- Poate chiar intreaga zi...
- Am spus primul curs. Rad si o inghiontesc in joaca.
- Stiu un tip foarte delicios care livreaza pizza. Nu e cea mai buna din oras, dar merita. Ochii ei sclipesc si incepe sa rada.
- Tu chiar nu te poti abtine nu-i asa? O perna zboara prin apartament si ma loveste fix in cap. Ana rade isteric si pentru prima data in ultima vreme rad si eu cu adevarat. Ma eliberez de tensiune si lacrimi de bucurie imi curg pe obraji.
- Iti multumesc. Daca nu erai tu chiar nu stiu ce faceam. Probabil stateam pe canapea cu doua sticle de vin, inghetata, oreo si o pisica tot restul vietii mele plangand. M-ai ajutat atat de mult.
- Oh, haide, te rog sa nu devenim chiar asa sentimentale. Ma faci sa plang, iar eu nu plang niciodata. Ridic o spranceana, iar Ana rade din ce in ce mai tare.
- Niciodata?
- Bine poate exagerez putin, regina a dramelor ce esti.
- Am o idee. Ochii colegei mele se maresc, iar eu imi frec mainile teatral. Te provoc...
- Ai inceput bine. Sunt din ce in ce mai curioasa.
- Te provoc... de data aceasta lungesc cat pot de tare cuvintele pentru a crea o mic tensiune. Ana sare nerabdatoare de pe scaun si isi linge buzele. Oh, sunt sigura ca ar face orice i-as cere. Te provoc sa il saruti pe baiatul de la pizza spun eu tinandu-mi rasuflarea.
- Chloe a prins culoare in obraji si putin tupeu. Imi place la nebunie de tine asa. Zis si facut.

Douazeci de minute mai tarziu se aude soneria. Cum doamne poate arata atat de bine colega mea de apartament in...pijamale ??? Pantalonii roz din dantela deabea ii acopera jumatate din coapse lasandu-i la vedere pielea mazlinie, iar maieul din saten alb ii cade neglijent pe un umar. Chiar am nevoie de pijamale noi. Ana deschide usa cu un zambet seducator si il trage inauntru pe baiatul dezorientat sarutandu-l pasional. Saracul aproape ca scapa cutiile pe jos si se impleticeste fara rasuflare cand Ana isi termina jocul.
- F-f-face zece dolari. Imi musc buza pentru a nu izbucni in ras cand il vad rosu ca focul in obraji.
- Poftim, pastreaza restul pentru sarutul acesta foarte tare. Continua asa si o sa te imbogatesti. Ea isi linge buzele, iar sarmanul baiat se impiedica si aproape cade cand se misca de pe loc.
- Asta a fost foarte amuzant.
- Mama mia cum saruta bucatica aceea. Nu vreau sa ma gandesc cum si-o trage. Defapt vreau sa ma gandesc ce i-as face eu....
- Drac impielitat ce esti. Gata nu vreau sa aud detalii intime. Hai sa mancam inainte.
- Stii... poate nu ti-ar strica si tie sa ti-o tragi. Ana imi face cu ochiul, iar eu ma inec cu bucata de pizza. Travis arata asaaaaaa de bine. Nu imi spune ca nu te-ai gandit la el in felul acela.
- Ce? Urlu eu umpic prea tare. Oare imi citeste gandurile?
- Te-ai rosit domnisoara. Stiam eu ca iti place de el. Ce mai astepti. Printul tau pe cal alb te-a salvat din bratele raufacatorului... blah, blah, blah genul acela de romante care iti plac tie.
- Nu e asa de usor. Are prietena, iar eu inca nu am trecut peste Adam si nu stiu daca voi trece.

(Am terminat primele trei capitole. Astept impresii si sugestii de la voi. Xoxo D. )
***