O noua viata cu tine

Vizitatoarele .

- Mulţumec, spun eu rapid şi luându-mi vitezã cãtre camerã.
Ce a fost în capu meu? Abia mã îmbrãcasem sã ieşim. Mã duc enervatã cãtre dulap şi îmi iau o cãmaşa din dantelã albã si o fustã albastru închis scurtã, cu pãrul prins într-un coc fãcut în fugã şi puţin rimel. Ieşind pe hol acesta deja se îmbrãcase şi era la uşã aşteptându-mã zâmbitor.
Mã îndrept cãtre bascheţii mei albi şi dupã ce mã încalţ, mã uit in ochii lui.
- Mergem? Spun eu veselã.
- Desigur, spune şi îmi deschide uşa politicos, dupã tine.
- Mulţumesc.. ce gentãlmen! Spun eu şi îmi ridic mâinile în aer.
- La dispoziţia dumneavoastrã, îmi întrã acesta în joc.
Dupã ce ieşim din bloc ne îndepartãm instinctiv iar soarele începe sã işi facã simţitã prezenţa.
- Şi... Ce îţi place cel mai mult sã faci..? Mã întreabã acesta sfiios dupã o perioadã lungã de tacere între noi.
- Pãi îmi plac o grãmadã de chestii. Dar îmi place în special sã ies în oraş, noaptea şi sã mã plimb singurã sau cu mai mulţi prieteni.. pub-uri.. si Handball-ul. Ţie?
- Nu prea am avut voie sã fac ce am vrut eu sau ce mi-a plãcut.. dar cred cã mi-ar placea mult sã ieşim cândva...
Inima începuse sã îmi batã tare iar cuvintele erau de prisos.
- Da.. ar fi tare! Spun eu puţin cam tare.
În mintea mea deja eram la a patra a palma mintala. "tare"? Serios jul?
Dupã 2 minute de mers am ajuns la restaurantul meu preferat descoperit în prima zi în care am ajuns în Virginia.
Acesta deschise uşa si imi facuse semn sa întru apoi intra si el.
Dupã ce ne aşezam, vine o chelneriţa cu pãrul zurliu si bucle aranjate fãcute în fugã.
-Vã servesc cu ceva, porumbeilor? Spune aceasta amuzata.
- Da, eu doresc un suc de portocale şi nişte cartofi copţi.
Restaurantul nu era cine stie ce dar imi placea mult, nu era nicidecum de fiţe dar era îngrijit si o atmosferã plãcutã.
- Şi eu doresc la fel. Spune Sabin.
- Ok comanda o sã vinã imediat. Spune aceasta zâmbitoare.
-Mulţumim! Spune Sabin la fel de zambitor.
***
Dupã ce am terminat de mâncat, am pãrãsit micuţul restaurant şi ne plimbam prin oraş.
- Am o idee! Spune acesta ca trezit dintr-un somn adânc. Aş putea sta si în seara asta la tine?
- Nu ştiu ce sã spun... Nu mi se pare o idee bunã..
- O singurã searã! Te rog. Dupã ce spune aceste cuvinte îmi aruncã o privire de cãţeluş. O sã fiu cuminte.
- Bine atunci! Spun eu zâmbãreaţã.
- Mulţumesc mult, Jul.
Şi mã cuprinde cu ambele mâini într-o îmbraţişare caldã. Aş fi stat aşa pentru totdeauna.
Dupã ce işi dezlipeste corpul de al meu mã ia de mânã şi mergem discutând despre diferite chestii comice spre casã.
Dupã ce am ajuns ne-am imbrãcat fiecare in niste haine mai comode şi ne-am pus pe fãcut curãţenie.
- Jul, vino repede la bucãtarie! Strigã Sabin.
Imediat ce îl aud trântesc pãtura din mânã şi fug în bucãtãrie cat pot de repede, unde, sunt împroscata cu apã recedirect în faţã.
- Ce. Naiba. E. Îneregulã. Cu. Tine?! Ţip eu speriatã.
Sabin nici nu se putea opri din râs ca sã îmi rãspundã aşa cã m-am gândit cã un pahar de apa il va ajuta.
Mã duc calma pana la chiuvetã de unde iau un pahar cu apa şi mã întorc cãtre Sabin care deja sughiţa de la râs.
- Uite, ia un pahar de apã.... Intre ochi! Spun şi îi arunc apa rece în faţã, dupã care un val de râs ne-a lovit pe amândoi.
- O meritam. Spune acesta în timp ce stergea cu mopul gresia maro din bucãtãrie.
- Mai spui? Spun eu râzând.
Dupã ce am terminat curãţenia, ne-am hotarat sa ne uitam la un film vechi. Dupã scurt timp de la începerea filmului Sabin adormise aşa cã mã uitam singurã.
De odatã se aud nişte bocãnituri puternice în uşa.
- Cine naiba sã fie? E ora 6 seara.
Dupã ce mã ridic uşor pentru a nu-l trezi pe Sabin mã îndrept spre uşã.
De îndatã ce deschid le vad. Sunt chiar ELE?!! Nu îmi vine sã cred, în faţa uşii mele stau 3 nebune fiecare cu valize una mai mari ca alta. Prietenele mele din România!
- Ce naiba! Visez?
- Primiţi cu colinda? Mã întreabã Kim cu tipicul ei umor.
- Nu, nu vi se pare cã aţi ajuns cam târziu? Rãspund eu râzând.
- Ok atunci, noi plecam... Spune Ivy prefãcându-se abãtutã.
- Eh, hai cã vã primesc şi aşa. Intraţi gagici!
- Dacã ne mai spui odatã aşa s-ar putea sã rãmâi fãrã un ochi. Spune repede Ellie.
( Ştiu cã am spus cã suntem din România, dar asta nu înseamna cã nu avem voie sa purtãm nume strãine da? :))) )
Dupã ce au intrat în camerã o aud pe Kim cum mã strigã din dormitorul meu.
-JUUULL! Ce e asta??
Fetelor el este Sabin.
****************************************