Criminalul ADN

10.

Stateam si plangeam langa trupul neinsufletit al lui Alexandru......dintr-o data simt o mana rece pe umarul meu....m-am intors si l-am vazut .....statea si se uita la mine,de parca m-ar consola.....Printre lacrimi am putut observa niste ochi de un albastru intens si un zambet pe care se putea citi o urma de regret......m-am uitat atent la acei ochi,care parca mi-ar cere iertare.........am oftat,lasandi-mi capul spre pamant incercand sa ma opresc din plans.......
M-am ridicat de pe podea si m-am dus la mine in camera ......ma uitam cu coada ochiului in spate,sa vad daca mai era ocolo ,sa vad din nou acea pereche de ochi.......m-am trantit in pat,incercand sa uit tot ce sa intamplat.......am adormit imediat.
Dimineata m-am trezit greu.....m-am dus la baie,inca mai aveam ochii umflati de la plâns .......inca nu imi vine sa cred ca Alexandru nu mai e cu mine .......am coborat jos pentru a lua micul de jun,toti erau suparati dar cand m-au vazut pe mine, pe chipul lor a aparut un zambet.
- De ce ,doamne iarta-ma,zambiti?
-Ne-am facut griji pentru tine.(tata)
- Pentru mine?
- Da,aseara ai plans incontinu si doctorul a spus ca sa ai grija de starea ta,pentru a nu se agrava(mama)
-Mda........
Am plecat la mine in camera cu in bol de cereale si m-am incuiat acolo.......Stateam pe balcon mancand cereale si gandinduma la toate amintirile cu Alexandru......Dintr-o data o lacrima s-a prelins pe obrazul meu....Am auzit o bataie in usa,m-am dus la usa dar nu era bine.....ce ciudat .....m-am intors pe balcon,pentru a continua mancatul.....cand am ajuns pe balcon am gasit un trandafir rosu,cu 6 spini dar unul dintre ei fiind taiat si un bilet:"Nu mai plange nu iti sta bine.....trandafirul este pentru tine ........semanati!"
Am inceput sa zambesc fara nici un motiv,doar la gandul ca o sa-l vad din nou,o sa vad din nou acea pereche de ochii......acea pereche de ochi de care m-am indragostit!