Magia Neagra reprezinta modul de manipulare al energiei cu scopul de a rani o alta persoana. Nu este vorba de Dumnezeu sau Demoni in aceasta discutie. Aceasi energie poate fi utilizata pentru actiuni pozitive cat si pentru actiuni negative ( acum depinde si din ce perspectiva se privesc lucrurile ).
Utilizarea magiei negre in ritualuri poate atrage dupa sine si o energie negativa. In functie de puterea fiecaruia, aceasta energie poate sa influenteze sau nu existenta persoanei. Este indicat sa va documentati despre aceasta ramura a magiei, dar nu incercati cu diferite experimente daca sunteti la inceput.
Cand un nivel de energie negativa este atins asupra unei persoane, aceasta energie poate cauza moartea sau anumite blesteme asupra apropiatilor.
Exista diferite metode ( simple sau complexe ) de a fi protejat de aceste energii care pot fi directionate intentionat sau nu.
De exemplu prin utilizarea unei pentagrame ( vezi articol ).
Magia neagra este un termen foarte larg, dar el este atribuit si cand este vorba de tot felul de vrafi cum ar fi:
Vraji de MoarteVraji pentru a raniVraji pentru revenireVraji pentru blestemeVraji pentru energie ( pozitiva sau negativa )Vraji pentru cosmaruriVraji pentru PutereVraji pentru RazbunareVraji pentru Ghinion.
Lumea, le-a tot denumit pe decursul existentei. In cazul in care se va aprofunda acest domeniu, vor apare tot mai multe categorii, dar ideea de baza sau modul prin care acestea pot fi puse in aplicare nu se va schimba.
Ceremoniile de inițiere a vrăjitorului cuprindeau adesea, la populațiile vechi, momente ce simbolizau moartea și învierea acestuia, ca urmare a intrării spiritelor în corp. Mai târziu formula de inițiere magică primitivă a fost modificată de sarcedoți; care își atribuiau rolul de intermediari între credincioși și zei; sarcedoți care se vor înconjura de numeroase mistere pentru a apăra puterile castei. Ei, fie că erau preoți indieni, egipteni sau greco-romani, au ajuns să posede cunoștințele științifice ale omenirii, dețineau calculele calendarelor, prevedeau timpul și eclipsele. Vrăjitoria apare încă din paleolitic. În desenele rupestre din peștera Trois-Freres (Franța) sau de pe stâncile din Tassili (Sahara) apar imaginile unor vrăjitori străvechi în exercițiul activității lor, total asemănători cu cei din zilele noastre la populațiile subdezvoltate. Imaginile din peșteră arată un vrăjitor deghizat într-un animal ciudat, semănând cu un iepure având coarne de cerb. Îmbrăcămintea lor dă impresia unor apariții îngrozitoare: om-bizon, om-cal sau om fără nas, gură și urechi, de exemplu așa numitulMarele zeu marțian de la Jabbaren (Africa). Recuzita vrăjitorului paleolitic este bogată și variată. Dispune de unelte și culori preparate de el pentru tatuajele rituale. Confecționează figurine și păpuși, în general animale, pe care leînzestrează cu puteri magice, în cadrul unui ceremonial. Acest obicei încă se păstrează azi în Sicilia, Asia sau America de Sud și la multe triburi polineziene sau africane. Recuzita mai cuprindea baghete magice, unele adevărate opere de artă. Astfel de obiete au fost găsite în grota Isturitz (Basses-Pyrenees). Vrăjitorii mai folosesc și capcane pentru spiritele rele numite tectiforme, un fel de colivii. În vrăjitorie ei mai folosesc anumite semne magice - triunghiuri, dreptunghiuri, ovaluri, serii de puncte, etc. Acestea erau desenate în paleolitic pe pereții peșterilor. Practicile vrăjitorești au fost întotdeauna însoțite de dansuri și cântece, alături de declamații ritmante, așa cum apare pe o peșteră de la Ariege (Franța).
Magia, uneori cunoscută și ca vrăjitorie, este manipularea forțelorsupranaturale pentru a produce efectele dorite de către practicantul ei. Practica este adesea influențată de ideile religioase, misticism, ocultism, psihologie șiștiință.
Ocultismul sau esoterismul este falsa ştiinţa prin care ocultiştii afirmă că posedă un simţ superior celor obişnuite prin care ei ajung să cunoască rădăcinile adevărului. Ocultismul se manifestă parţial şi sub alte nume, sau forme de manifestare, condamnate de Biserică deoarece adesea amestecă adevărul cu minciuna pentru a rătăci de la credinţă pe practicanţii lui.
Cel ce slujeşte pe Dumnezeu, nu poate sluji şi demonilor în acelaşi timp, ci se ţine departe de orice viclenie care poate dăuna sufletului său, sau aproapelui său ţinând neabătută cărarea către Împărăţia cea Cerească.
