- Ai iubit-o?
- Da.
- Ați făcut dragoste?
- Nu.
- Atunci de ce stăteai cu ea?
- Nu știu dacă vei înțelege, odată am văzut cum îi curgeau lacrimile pe obraji și de atunci mi-am dat seama că nu trebuia să i le mai văd niciodată. Mă interesa mereu dacă a mâncat, dacă se simțea bine, dacă îi era frig. Nu am vrut niciodată să o duc în pat, din acest motiv o luam mereu în brațe când ne uitam la film, să mă trezesc cu sărutările ei, am vrut să îi fiu aproape, îmi plăcea să o văd cum mănâncă ciocolata ca o copilă și se ștergea cu mâna. Când toată lumea o suna, iar ea le spunea "sunt afară cu iubirea mea". Nu era ca toate, ea nu mă iubea ca toate celelalte, ea mă iubea cu adevărat. Și eu la fel, ea era fetița mea.
- Și de ce v-ați despărțit?
- Fetița a crescut..
- Dar..
- Dar pentru mine va rămâne tot acea fetiță inocentă.
- Și cum merge cu noua iubită?
- E o idioată, nu îi interzic să nu fumeze, nu mă interesează de cum se îmbracă, de ceea ce simte, urăsc să mă trezesc dimineața cu ea în brațe. Pe asta o vreau doar așa, dar pe fetița mea am iubit-o și încă o iubesc.
