O nouă casă ... Brendon , soțul mamei a primit o transferare din Anglia tocmai aici , în Houston . Sunt față nouă și m-am apucat de despachetat . Mă gândesc ca poate nu o să îmi fac prieteni , și la cât de inlmpiedicata sunt eu o să mă strige "impiedicata" până la terminarea liceului . Mama mă întrerupe din gânduri .
-Cum te descurci , Delia ?
- Ok , mai am puțin și termin de despachetat .
- Ar trebui să ieși undeva diseară !? spune cu un zâmbet larg pe față .
- Mamă , nu cunoscut pe nimeni și nu am de gând să mă plimb ca besmatica pe drumuri .!
Mama zâmbea malefic , și ceva îmi zice ca are un plan .!? Nu e de bine .
-Brendon , vino mai repede aici !! Brendon ajunge imediat la auzil numelui lui chiar dacă și el avea de despachetat .
- Ce este dragă mea ?
-Mai ai numărul de telefon a lui Crina ?
Eu habar nu aveam cine este Crina și ce vrea mama să facă .
- Da , o să o sun , dacă vrei .
-Da , roago să o lase pe Melani să iasă în oraș . Mă gândeam ca poate să îi arate cartierul lui Delia .
- Ar fi o idee minunată , numai cum tu ai putea să ai . Brendon o prinde dintr-un sărut pe mama și după ce trage o gură sănătoasă de aer , zâmbește cu gură până la urechi .
- Îți place ideea nu , dragă ?
-Sigur mamă , dar cine este Melani ?!
- Este fica lui Crina , fosta colega de servici a lui Brendon .
Mă înțeleg bine cu Brendon , chiar dacă este tatăl meu vitreg . Tată n-ea părăsit pe mine și pe mama pentru o colega de a lui .
-Îmbrăcate , Dils , mergi în oraș . îmi întrerupe Brendon liniștea .
Sar ca arsă din pat și mă duc la șifonier să îmi aleg ceva drăguț . Optez pentru un plovar roșu , blugi negri ,mulați și rupți în genunchi , pentru machiaj , ceva simplu , un creio , rimel și puțin fond de ten . Aud soneria și mă grăbesc să deschide ușă dar mama mi-o ia înainte .
-Bună seara doamnă Bondor . spune față scundă , era îmbrăcată intri fustă de piele neagră , un maieu alb , botine și țin să precizez ca aveau un toc extrem de mare , blonduta are un zâmbet larg pe care are aplicat un ruj roșu aprins , machiajul îi scoate în evidență ochi albăstri . Dădea impresia ca a stat 10 ore să se pregătească dar a ajuns imediat .
-Bună draguțo , Delia ajunge imediat . Delia a ajuns Melani . striga la mine de parcă nu as auzio .
- Imediat , mama . Bună eu sunt Delia Bordon .
- Bună și ție , eu sunt Melani Karnissc , încântată de cunoștință .
Îmi iau tenesi uzați de atâtea purtări , și închid ușă în spatele meu , dar totuși auzindo pe mama cum chicotea în urma plecaro noastre.
-Deci pe ce clasă ești ? Întreabă ea entuziasmată .
-a-X-a . Sunt la științe ale naturi . Dar tu la ce profil ești ?
- La fel se pare ca vom fi colege . sărim ca disperatele chițăind în mijlocul drumului .
- Am ajuns , spune în timp ce întrăm intr-o cafenea .
Ne așezam la o masă așteptând să vină să ne ia comandă cineva . Nici după 5 min. apare chelnărul.
- Ce dorec domnișorele să comande ? Dandune meniurile .- Eu as doru un ceai verde și o prăjitură cu ciocolată . spune Mela .
- Dar tu ...
- Delia ... Și tu ești ?
- Zeak .. Dar tu ești ? O întreabă pe Mela .
- Melani .. Dar poți să imi zici Mela .
Tricoul mulat îi scoate în evidenta mușchi bine lucrați . Se vede ca merge regulat la sala .
- Deci , am rămas la tine , ce dorești Delia , punând accent pe numele meu , să comanzi ?
- Un suc de căpșuni , și o brioșă cu fructe de pădure , te rog . Înclina din cap ca da și pleacă să pregătească comandă noastră .
După aproximativ 10 minute apatre și ne preda comandă .
Nici nu știu cum a trecut timpul , si simt ca o cunosc pe Mela de când eram mici . Achităm ce am comandat și dispărem în negură nopți . Drumul pe care îi parcurgem este tăcut . Deși este 21 :39 este destul de frig . Ajung acasă .
- Noapte bună , și mă bucur ca ne-am cunoscut .
- Noapte bună , ne vedem mâine la începutul școlii , și eu mă bucur ca ne-am cunoscut .
Deschid usa și mă bucur ca mama doarme , dacă ar fi fost trează măr pune să povestesc totul și nu am chef . Acum vreau doar să dorm .
Ajung in cameră și dau drumul la dus , fimtin cum hainele alunecă pe mine . Întru în dus și mă sau cu un strat gros de gel de dus . Stau și mă gândesc la băiatul din cafenea , Zeak , nu pot să care ca ochi aceia căprui și părul negru ca tăciunele m-a făcut să îmi pier mințile . Mă bag în pat adormind cu gândul la el și bine înțeles la cum v-a fi mâine la începere scoli.
Am terminat primul capitol și sper să va placă , pentru ca eu sunt mândră de el . Are 1036 de cuvinte . Va rog dacă va place dați unic vot . Va rog din tot sufletul meu este primul roman pe cere îl scriu și probabil o să criu și parte a două , dacă vreți . Nu uitați un mic vot , și comentați , miar prinde bine niște idei . Va iubesc și sper să va placă . ♥♥♥♥.
CITEȘTI
Simțim
RandomTotul e posibil , iar asta ne învață o adolescenta care trece prin suferință , iubire iar mai pe scurt , prin viață.