Întotdeauna în sufletul și bagheta mea

Capitolul 1:Eu,noul Eu

Să începem prezentările,mă numesc Aaron McGonagall,si locuiesc în România anului 2017 într-un cartier destul de liniștit pentru vremurile ce urmau să vină,stau în capătul unei străzi,numită Telegraphy,pe acea stradă se află pe de-oparte si pe alta case mici și fiecare locuitor al lor este monoton,muncă-casă acesta este singurul traseu pe care îl fac.Nu poţi discuta cu ei mai mult de job-ul pe care fiecare îl are.

L-am întrebat odată pe vecinul meu inginer dacă îi place cerul care era plin de nori pufoși și de toate formele iar acesta mi-a răspuns:
-Ce este așa spectaculos la el,nu este simetric,norii nu au o axă pe care să fie așezați,este oribil!

Noi nu eram așa,eram "ciudații" cartierului,cu noi puteai vorbi despre orice,de la simpla rețetă a salatei beouf până la alcătuirea stelelor sau formarea Pământului.
Casa noastră era diferită,aveam o alee până la poartă și mult gazon,ferestrele erau mari,iar în partea stângă a casei era un turn,acel turn era defapt locul scărilor,o uşă destul de înaltă,cu tocuri mari maronii și trecuți prin multe ploi,un acoperiş curbat și o grădină mare cu diferite plante,cei mai ciudați erau trandafirii. În fiecare dimineață bunica mergea și vorbea cu ei iar aceștia ieșeau de sub pământ iar seara bunica îi uda iar aceștia intrau înapoi,erau de un roșu aprins ca rubinul,un albastru ca cerul și un negru miraculos,luceau în mândrul soare.

Locuiesc cu bunicii și mama mea,bunica este o femeie destul de agilă pentru vârsta ei,însă e trecută prin multe,a fost și ea profesoară la Hogwarts candva,pe vremurile când mulți cădeau pradă întunericului! Da ați ghicit ea e Minerva McGonagall.
Bunicul este încuiat...numele lui este Stephan,un nume obișnuit pentru încuiați,nu are nici-o legătură cu magia,dar e mai bine așa!Tata...ei bine tata a fost auror,numele lui era Majesticus Streficus,însă a murit,nu știu încă sigur cum a murit,pentru că de fiecare dată când discuția începe,nu durează prea mult! Mama mea se numește Luna LoveGood,o să aflați mai multe pe parcurs despre ea,ce vă pot spune acum este că si ea e vrăjitoare,una îndemânatică aș putea spune,nu cred că există vrajă pe care să nu o poată face,are părul blond și ochii albaștrii,înaltă,și cred eu,că am moștenit bunătatea de la ea!
Ei bine să vă spun mai multe și despre mine,sunt un mic vrăjitor,destul de înalt,ochii negrii,mai ceva ca trandafirii mei din grădină,bunica a fost mereu îngrijorată de asta...nu știu de ce,și cam slăbuț,părul negru-castaniu...însă aveam puteri de care nici eu nu eram conștient!

M-am născut la 8 ani după ce Știți Voi Cine....a fost distrus de către Harry Potter! Sunt sigur că știți de el,au fost scrise cărți,au fost scoase filme.....însă au fost măsluite,de însuși mărețul Albus Percival Wulfric Brian Dumbledore,astfel încât încuiaților li se vor părea baliverne...dar interesante!
Lângă noi mai stă o familie de vrăjitori și ei sunt semi-puri,au o nepoată pe nume Emily Cnap,frumușică fata,are părul creț,blond,şi nişte ochi mirifici,stați puțin,știu la ce vă gândiți...NU,suntem doar prieteni,chiar foarte buni,și așa o să rămână,poartă ochelari și suntem de aceeași vârstă!
Haideți să vă spun cum a început toată treaba cu magia,chiar dacă pe atunci eu nu îmi dădusem seama...

Era o zi toridă,eram în parc cu Emily,prietena mea,aveam doar 10 ani și 9 luni amândoi,ne jucam în nisip,cand deodată,cineva a dat cu piciorul în castelul nostru,erau un băiat și o fată mai mari cu 1 an ca noi,Amanda şi Clayton Serificus,erau 2 fraţi răi,puteai vedea asta în ochii lor!
Deodată,dintr-o săritură,o văd pe Emily în picioare,se ridică și pornește încrezătoare spre cei doi,la fel și eu,simt o puternică durere în burtă,parcă sângele îmi clocotește,pe atunci nu știam ce sunt,în doar două secunde,ziua toridă se transformase mai degrabă într-o zi furtunoasă,pe măsură ce Emily se apropia de cei doi cu atât se făcea mai întuneric!
-Voi șarlatanilor,stați pe loc,nimeni nu își bate joc de munca mea! Spunea ea țipând și o ceață densă cuprinse locul!
O aud țipând: