Ea: Eu ce sunt?
El: Ai fost om până te-ai trezit în această încăpere. Te-ai înecat în vacanța de vară și ai murit după câteva săptămâni de comă.
Ea: M-Marea mi-a făcut asta?
El: Ea mi te-a luat, dar am reușit să te prind înainte să intri pe poarta Raiului.
Ea: Aici unde suntem? *privește în jur*
El: Poarta dintre lumi. E invizibilă ca să nu o fi remarcat de la început. Am cerut să-mi petrec ultimele clipe cu tine.
Ea: De ce ai făcut asta? De ce nu m-ai lăsat să plec?
El: Nu am putut. Te-am iubit de prima dată când te-ai născut și am devenit îngerul tău. Am luat parte la fiecare zâmbet și lacrimă de-a ta. Ești magnifică... Te iubesc atât de mult!
Ea: Și eu te iubesc. *ochii îi erau înlăcrimați* Deși nu te cunosc, mi-ai fost alături și m-ai apărat de orice pericol. *îi zâmbește drăgăstos*
El: Dar n-am reușit să te apăr de cel mai cumplit...
CITEȘTI
The Fog ✓
Short Story"Ea: Ești ciudat! El: Sunt... de când te-am întâlnit pe tine." •February 7, 2016•
