In tristetea codrului marunt
Eu stau falnic si ascult
Foscaitul frunzelor uscate
Foarte multe colorate
Codrul sta, astepta lin
Ca viscolul rapid s-apara
Sa rasune si sa para
Si sa-nghete tot-un cale
Cu al sau suier divin.
Mai tarziu in iarna deasa
Viscolul isi va face-n codru casa
Si aici isi va petrece
Lunile sale marete
Iar cand ele vor sfarsi
Primava va-nflorii
Si natura va-nverzii.
CITEȘTI
Pe Wc
RandomStatea si ma scremeam Pana cand am eliberat gandurile mele tampite deoarece am vrut sa vi le impartasesc si voua.... .
