13 octombrie 2015
Allison
- Allison! Nu-ti uita pachetul! o aud pe mama strigand. Imi pun geanta pe un umar, arunc o privire fugitiva in oglinda si cobor in bucatarie, unde mama prajea micul de jun pentru tata.
- Punga e pe masa, spune cu spatele la mine. Imi iau mancarea si ma indrept imediat spre usa principala. Imi salut tatal inainte de a iesi si alerg catre marginea trotuarului. Lydia trebuie sa soseasca din moment in moment si deja am intarziat destul.
Am auzit un claxon din spatele meu si m-am intors. Geamul fumuriu al masinii s-a lasat in jos, dandu-mi voie sa privesc soferul sau mai degraba, soferita.
- Hei papusa, te duc o tura? spune Lydia imitand o voce groasa masculina. Deschid portiera si intru in masina.
- Wow, chiar esti usor de tractat, glumeste si conduce pe strada principala. Eu rad inainte de a o intreba:
- Unde aveti de gand sa ma duceti, domnisoara Roberts?
- La scoala.
- Nu e un loc tocmai romantic, imi dau ochii peste cap intr-un mod dramatic.
- Nici mie nu mi se pare, dar totusi statul si democratia din America ne obliga sa ne petrecem zilele in iadul ala.
M-am intins sa dau drumul radio-ului, iar postul pe care am nimerit prima oara a fost KIIS FM. E unul dintre cele mai mari radio-uri din USA si chiar merita, dau niste melodii foarte bune, nu vechi, doar de-alea noi. Vocea solistului de la OneRepublic, Ryan Tedder, a umplut masina cu cantecul "Mercy". Cat timp Lydia a condus pana la scoala, nu am vorbit. Nu din cauza ca ne simteam stanjenite sau ceva de genul. Era o liniste...confortabila.
Dupa ce am coborat din masina, in parcarea scolii, am inspirat adanc. Soneria s-a auzit fix cand am pus piciorul pe asfalt. I-am aruncat o privire lui Lydia la care ea doar si-a dat ochii peste cap. I-am imitat gestul si am fugit catre intrarea scolii.
Ea nu e chiar genul de persoana interesata prea mult de scoala, pe cand eu sunt ceva mai stresata, daca pot spune asa. E mai curajoasa decat mine si mult mai ambitioasa. Da, suntem diferite, dar asta e ceea ce ne face prietene. La ce folos daca am avea acelasi tip de personalitati? Nu am experimenta nimic nou, iar cu Lydia prin preajma, ceva nou e doar unul din lucrurile pe care le are pe lista zilei actuale.
- Ms. Clark. Ne bucuram ca ne onorati cu prezenta, imi zambeste fals profesoara de fizica in timp ce ma duc catre banca mea. Imi scot cartile si le pun pe masa, incercand sa imi dau seama despre ce vorbeau.
Ugh, urasc fizica.
***
- Hei, Al' !
- Buna, Niall, zic si imi scot capul din dulapior. Niall e al doilea cel mai bun prieten al meu. Nu la fel de bun ca Lydia, dar pe locul doi. Am incredere in el.
- Ce faci? intreaba.
- Incerc sa imi gasesc cartea de engleza..ugh.. Chiar trebuie sa fac curat in chestia asta! ma stramb cand ma dau doi pasi mai in spate si privesc in dulapul meu. Nici nu ma mir de ce nu imi gasesc lucrurile.
- Pff..stai calma, oricum nu facem nimic, zice si isi scoate telefonul din buzunar.
- Niall are dreptate! o aud pe Lydia din spatele meu si ma intorc. Cei doi bat palma in fata mea, iar Lydia se sprijina cu cotul de umarul lui Niall.
- Al', trebuie sa te mai relaxezi, spune iar eu imi unesc buzele intr-o linie dreapta.
- Sunt relaxata, spun cat de calm pot.
CITEȘTI
Wolves × h.s.
Werewolf" In the middle of the night when the wolves come out, One by one, I gotta take them down, We can't run and hide, ain't goin' down without a fight. „ Toate drepturile rezervate itsmeandre 2015 © .
