Annet P.O.V.
-Off, Maia are atata noroc cu tine, uneori imi doresc si eu un prieten cum esti tu, dar…
-Hm, cred ca poti avea orice baiat la picioare inclusiz pe mine, imi spune Shane eu inganand cu “ mhm” si gandindu-ma la ce voia sa zica. Era cam tarziu ca il intreb “ adica? “ si chiar nu aveam dispozitia necesara sa imi bat capul cu asta.
Ne-am ridicat de pe banca si am mers acasa pastrand linistea amandoi. Voiam sa ma gandesc la viitor, adica doar speram ca voi fi okai si normala. Imi placea mult compania brunetului, insa nu stiam intradevar ce simt. Aveam in suflet un gol imens provocat probabil de singuratate, iar cand Shane era cu mine acea parte din mine lipsa numai exista si voiam sa aflu daca el e atat de special incat sa ma faca sa uit de singuratatea mea cea infinit de infinita. Chicoteam. Dupa multa vreme am reusit sa zambesc si doar ma gandeam la … viitorul sot al Maiei. Mda, orice sentiment de afectiune pe care, poate, o simteam pentru Shane trebuia lasata in urma, deoarece sormea il iubea nespus si nu aveam puterea sa intervin intre ei doi. Zambetul meu se duse si revenise iar tristetea de zi cu zi.
Ma uitam in pamant si mergeam cu Shane in stanga mea, era asa dragut si era al surorii mele, numai al ei, norocoasa.
Am dat din cap in semn ca “ nu “, nu trebuia sa ma m-ai gandesc la prostiile astea si doar sa gasesc o metoda eficienta incat sa scap din ce am intrat si stiam oh God ca era aproape imposibil.
Am intrat in casa amandoi si ne-am asezat pe canapéa, brunetul dand drumul la T.V.
-In caz ca nu o sa gasim o solutie, singura metoda ca sa nu simt durere si suferinta atunci cand o sa ma posede este…
-Te rog eu sa taci, ai inteles? Numai spune un cuvant ! Esti inconstienta si confuza, solutia nu e sa te omori ci sa lupti, ai priceput? Sa nu crezi ca daca mereu am fost un nesuferit cu tine am sa te las sa renunti la viata atat de usor. Annet inca nu ma cunosti, nu stii de ce sunt in stare pentru persoanele la care tin.
Ingan iarasi un “ Mhm” foarte sec si ii spun doar ca imi pierd speranta. Chiar mi-o pierdeam si citeam pe chipul lui ca era speriat si nu stia cum sa procedeze in astfel de situatii.
-Poti te rog frumos sa ma iei in brate? il intreb cu un zambet fals pe chip.
Nu trec doua secunde si simt bratele lui inconjurandu-mi trupul, era asa de bine. Mi-am pus mainile pe pectoralii lui si capul pe umar. Ii simteam bataiile inimii si respiratia pe gatul meu, ahh. Sunetul soneriei ne intrerupe. Shane se ridica si se duce sa deschida. Stau doua minute si ma duc si eu sa vad cine e. Il vad pe brunet cum statea rezemat de perete si privea in gol, citeam in ochii lui frica. Mi-am pus o mana pe umarul lui si l-am privit zambind, intrebandu-l mai apoi cine a fost. Ofteaza si se aseaza pe parchet.
-Daca te ajut alti sase demoni se vor alatora celui care incerca de ieri sa te posede. Belial, Astaroth, Leviathan, Belphegor, Bal si Lucifer, cei mai puternici demoni ai Iadului.
Si din nou scot din gura un “ Mhm “ si incerc sa zambesc. Off, era tipic pentru mine sa nu stiu ce sa zic, ma simteam depasita cu mult si nu credeam ca mai puteam de data asta sa ies din incurcatura aia. Voaim sa ii arat lui Sasuke ca inca mai pot sa rezist, dar pe cine pacaleam? Imi venea sa iau un cutit si sa-mi tai venele cat mai repede si daca faceam asta ajungeam in Iad. Ma intrebam daca ii voi intalni pe acei demoni acolo, era cam logic, insa imi era frica. Aveau sa ma chinuie pana imi murea si spiritual sau… off, era cea mai oribila perioada din intreaga mea viata scurta.
Ma apropii de Shane si ii soptesc la ureche ca mi-a parut bine sa-l cunosc si ca imi pare rau ca abia in ziua aia mi-am dat seama de adevarata lui personalitate, era chiar dulce, ma rog. I-am spus asta si am inceput sa alerg catre baie. M-am incuiat acolo si m-am uitat in oglinda. Eram atat de urata si stearsa. Cearcanele mari ieseau in evident si se completau perfect cu buzele uscate si crapate. Mici lacrimi ieseau si ele in evident, scurcandu-se rapid pe obraji. Le-am sters si am luat din dulapior o lama. M-am rezemat de peretele rece acoperit cu gresie si m-am lasat in jos. Priveam acel obiect cu ochii inca in lacrimi si imi tot repetam ca o sa fie bine. Ce o sa fie bine? Faptul ca imi luam zilele d*acului ca sa scap de chin? Off, mi-am apropiat lama de mana si mi-am zis in gand un “ Doamne ajuta “ si deodata… lumina becului incepea sa palpaie, iar temperature camerei sa scada. Shit ! Trebuia sa ma grabesc, insa era prea tarziu. Demonul deja imi controla corpul. Din nou eram captiva in propriul corp si incapabila sa scap. Oare mai exista Dumnezeu sau era doar un personaj fictiv?
Usa baii se deschide, iar pe ea intra Shane. Demonul din mine incepe sa vorbeasca.
-Daca continui sa intervii, tanara asta va fi chinuita de sase ori mai tare, va avea o moarte mult mai rapida si mai dureroasa. Tu decizi !
-Du-te in Iad si te spanzura, spune brunetul si ma stropeste cu apa sfintita.
Demonul a plecat, iar eu am cazut inerta pe gresie, aveam ochii deschisi si refuzam sa clipesc. Shane ma ia in brate si ma duce in camera mea, lasandu-ma pe patul moale.
Oare cate zile mai aveam de trait?
