Capitolul 17

36 3 2
                                    

Dupa cateva ore de vazut filme pe canapeaua din sufragerie am hotarat sa fac si eu ceva mai productiv.

-Jake,ma duc sa ma culc.

-Ce?Deja?

Eu inca eram cu capul pe picioarele lui.

-S-au intamplat prea multe azi. Nu stiu cum sa imi revin.am spus putin ingandurata.

-Ok, dar daca e ceva sa ma chemi.

-Mersi Jake.

-Hei.Macar atat pot face.

Am urcat lenes spre camera mea tragandu-mi picioarele dupa mine. Imi era atat de lene sa ma misc. Am deschis usor usor si mi-am dat tricoul plin de sange jos inlocuindu-l cu unul alb. M-am trantit pe pat lasandu-ma usor dusa in lumea viselor.

-Nina?

M-am ridicat usor in fund privindu-mi mama.

-Da,ce e mama?

-Trebuie sa pleci o perioada cu domnul acesta.

Langa ea era un domn imbracat in negru din cap pana in picioare. Parul negru si valvoi in statea in aer iar ochelarii lui fumuri iti dadeau un aer misterios si periculos.

-Cum adica? Ce se intampla?

-Nu avem prea mult timp. Ti se va explica pe drum.

-Mama!

-Pa Nina.a zis aceasta zambind larg.

Am fost prinsa de mana si tarata spre inima padurii.Am auzit urlete dar nu am avut tupeul sa ma intorc. Cand toate sunetele s-au oprit m-am smucit din stransoarea barbarului. Privind peste umar am vazut , intr-o ultima secunda,casa frumoasa in care am copilarit. Lacrimi imi curgeau din ochi iar gura mi-a ramas cascata intr-o incercare de a spune ceva. Chipul meu era luminat de flacari urise aflate la o distanta mica de mine. Casa luase foc. Toti erau acolo. Toti.

M-am oprit neputand sa spun ceva. Ce doamne iarta-ma se intamplase. Totul murise. Padurea se intunecase iar barbatul se prefacuse in cenusa.

Am pornit usor pe drumul intunecat cautandu-mi un loc sigur.

'Nina.'

O Poveste Criminala Volumul IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum