" Viata mea era linistita si fara peripetii sau derutari. Eram lasata in linistea mea, in muzica mea...in durerea mea. Bineinteles, asta pana cand o familie noua s-a mutat pe strada noastra. Cum facem de fiecare data ne ducem cu flori si ceva de mancare pentru a ii intampina. Eram plictisita si fara vointa...dar am mers. Ce am vazut insa...m-a orbit." Sunt Marinette, dar prietenii imi spun Marie...oh, doamne. Nu am prieteni. Sunt singura in singuratatea mea. Imi petrec timpul scriind carti despre sentimentele mele. Dar niciodata nu le termin. Asa ca muzica e "pasiunea mea". Am 16 ani. Sunt la propriu " forever alone" cum nu am prieteni si imi ignor familia. Nu stiu ce se va alege de mine asa ca prefer sa mor pana cand va trebuii sa aflu...adica...cam in doi ani. Cartea mea se numeste " Lacrimi de iubire". Este vorba de iubirea prieteniei dintre 3 amici. Cartile mele mereu se termina rau, au final trist...nu pot realiza una cu final fericit din moment ce eu imi dedic final trist. Acum stau in pat, invelita pana la piept, uitandu-ma in gol spre tavan asteptand sa ma ia somnul etern...sau macar cel de cateva ore. Dar nu puteam sa adorm. Am mers in baie si am luat un somnifer. Asta da somn bun. Cand m-am trezit mama era langa mine luandu-mi pulsul.
Mama:Doamne ce m-ai speriat, copila! Hai, scoala. Avem vecini noi, stii traditia. Deci asa am ajuns in fata casei lor. Spre surprinderea mea, usa nu a fost deschisa de o batranica singura. Era un baiat cu par perfect, ochii de vis si un zambet stralucitor...pus si simplu te orbea. Am ramas holbandu-ma la el, iar el la mine. Sar in cele din urma isi lua privirea si striga dupa mama lui, asta insemnand ca nu trecusera decat cateva secunde. Cei doi parinti au ajuns in usa. Ea era tanara, frumoasa si blonda, iar el era inalt si la patru ace. Zambeau cu o caldura pe care nu o mai simtisem pana acum. Noi, nu prea zambeam...dar sigur asta avea sa se schimbe de azi pentru ca mama, dupa cativa ani buni, a zambit iar cu o caldura de neimaginat. Acela era zambetul care obisnuia sa mi-l arate mie cand eram micuta si radeam... Ma uitam cu atentie observand fiecare detaliu schimbat la pdivelistea casei de cand o vazusem ultima data. Atunci, cei doi ne-au poftit inauntru. Incaperea in care ne adusese era mult mai luminoasa ca ultima data cand o vazusem. Peretii erau de un turcoaz luminos, iar draperiile erau practit transparente pentru a lasa lumina sa treaca. Baba avea peretii de un alb "murdar" si draperii de un maro inchis, asa lumina nu patrundea inauntru. Dar ea a murit si asa casa a fost vanduta. Pe hol, peretii erau de un alb clar si luminos, iar in baie erau verzi pal. Totul era asa de luminos si curat, asta facea casa sa para mai mare, desii nu era. Am aflat ca numele familiei este Wilson si ca Adrien este numele baiatului. Vin din Rusia ceea ce ii face sa aiba un accent rarait. E dragut. Orasul nostru se numeste Otze. Suntem in Germania, dar in partea asta se vorbeste engleza, nu germana. Adrien:Marie, o sa iti zic Marie. Eu:Ok,Adrien O sa iti zic...Adrien. Adrien : Vrei sa iti arat etajul? Am si locul secret. Daca parintii mei ar stii de el l-ar face luminos si l-ar curata, dar eu il prefer asa...e singurul loc intunecat din casa... Eu:Podul. El: Cum ai ghicit? Eu: stau acolo de cand aveam 5 ani. E locusorul meu...al nostru. E un tunel ce duce spre camera mea..nu mi-l lua, te rog! El:E al nostru... Eu: Practic, nu mi-l poti lua, pentru ca, dupa cum stii podul ramane proprietatea noastra. El:Corect. Hei, acolo am gasit un fel de jurnale uzate, nu sunt mai vechi de 3-4 ani, dar sunt uzate de la intuneric si umezeala...sunt asa interesante si autoarea se exprima excelent...si mai sunt desene uluitoare...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Eu:îhîm. El: tu le-ai facut, nu? Eu:Nu, de ce ai crede asta? El:Doar pretindeam...si in plus si pe intuneric se vede ca ai rosit. Eu:Ăăăhm. Cine, eu? Nu e adevarat. El: Te ascunzi in pulover. Am chicotit. Sper ca o sa va placa povestea mea. Astept pareri si sa ma urmariti pentru mai multe capitole ^^. P.S: Desenele ce vor fii prezentate ca desenele lui Marie, vor fii facute de mine sau alti prieteni.
