Viața Unui Asasin

IV

-Deci  vrei sa scapi de mine? spun cu tristete in voce
-Nu vrea sa scape nimeni de tine, Troy! incearca sa ma incurajeze, desi stia ca sunt mai incapatanat decat un catar si ca nu are sanse sa ma convinga sa fiu de acord.

-Nu pot sa cred ca te-a schimbat in halul asta! Nu pot sa cred! Tu nu esti tatal meu! Esti o jucarie manipulata de tarfa aia! tip cat pot de tare, facand-ul pe tata sa se enerveze.
   I se putea observa cum tot corpul lui se incorda la auzul vorbelor mele. Se vede ca il cam durea tot ce spuneam, dar poate ca asta si vroiam , sa il doara, asa cum ma doare si pe mine ca a inlocuit-o pe mama.

-Troy inceteaza! tipa ca un apucat la mine
-Niciodata! Iesi afara din camera mea! deschid usa dandu-i de inteles ca vreau sa iasa in mometul ala pe usa. Si eu nu plec din casa asta !
-Ba ai sa pleci ! mi-o taie scurt apoi iese enervat din camera.

   Trantesc usa in urma lui si ma asez pe marginea patului gandindu-ma la toate cele intamplate astazi. S-au intamplat atatea, si toate numai de rau.

  Dupa 5 minute de gandit , realizez ca sunt inca in prosop,asa ca ma deplasez lenes pana la dulap si imi aleg o pereche de blugi gri taiati, un tricou alb ,un hanorac negru si  o pereche de conversi tot albi. Ma imbrac in graba apoi imi iau telefonul si o sun pe Rebecca:
-Da, Troy! se aude vocea acesteia
-Rebecca, vreau sa ne vedem!ii spun grabit
-Desigur, ne vedem la mine..e bine asa?
-Perfect , in 5 minute sunt la tine.
-Ok. imi raspunde aceata apoi imi inchide telefonul.

  Ies grabit din casa si intru in masina . Pornesc motorul si gonesc ca un nebun pana ajung in fata casei unei prietene bune, Rebecca.
   Cobor din masina si sun la usa asteptand ca Reb sa-si faca aparitia. Cum era de asteptat, aceasta nu intarzie sa imi deschida usa.
  

    La contactul vizual cu aceasta am ramas pokerface. Era mai frumoasa ca oricand. Buclele aurii jucause ii cadeau peste umerii goi datorita rochiei scurte fara bretele pe care o avea. Ochii ei caprui ma faceau de fiecare data cand o priveam in ochi, sa ma pierd in culoarea lor .Reb nici nu parea a fi o pustoaica de 18 ani , parea mult mai matura.

   O intampin cu un zambet in coltul gurii, iar ea cand ma vede imi sare in brate .
-Troy!
-Reb! Pustoaico , nu ti se pare ca te-ai facut cam buna ? o indreb in timp ce ne despartim din imbratisare.
   Ea insa imi raspunde doar printr-un zambet in coltul gurii. Ma pofteste inauntru. Ne asezam amandoi pe canapeaua din sufragerie. Reb aduce in graba doua pahare si o sticla de Jack.
-Nu vreau sa beau nimic ,Reb. ii pun cu o voce mai trista , aceasta privindu-ma uimita.
-Tu?imi pune mana pe frunte. Cum dracu? Ce-i ma cu tine?
  

    Ii povestesc tot ce mi s-a intamplat in ziua de azi, ea chiar ma asculta spre deosebire de altii. Am stat de vorba pana s-a inserat si usor usor am dat uitarii toate cele intamplate cu cateva ore in urma, bineinteles si sub influenta alcoolului.