Viața Unui Asasin

VII.

Ma apropiam din ce in ce mai mult de tipul cu numele ciudat. Incercam sa il scanez din cap pana in picioare, observand aproape toate detaliile.

Parea mai mult un barbat decat un "tip". Purta un hanorac albastru inchis, manecile acestuia erau suflecate pana la coate,i se putea vedea tatuajul pe care il avea pe mana dreapta, un dragon.

Cand am ajuns in dreptul lui am inteles de ce purta numele ala ciudat si greu de pronuntat , era corean. Ochii ingusti si negrii te faceau sa te pierzi in intunecimea lor.
Mai jos de cele doua perle negre stralucitoare, pe obrazul stang, avea o cicatrice destul de mare ,pesemne ca era urma unei rani adance. Buzele nu aveau niciun defect, conturul lor era perfect.

Cand si-a dat gluga jos ,parca ma privea mai bine in ochi. Privirea lui parca ma facea sa dau inapoi. Stai ce? Ce sa fac? Niciodata. Nu sunt un las , niciodata nu am fost.

Imi strecor mana in buzunarul pantalonilor pentru a cauta pumnalul meu preferat . Era negru si ce il facea sa fie atat de special, era faptul ca fusese primul pumnal pe care tata mi-l facuse cadou, desi era micut, il manuiam cel mai bine.

Am ramas socat cand am realizat ca nu aveam cu mine decat un briceag de dimensiune mai mare, dar care dupa parerea mea nu ma ajuta cu nimic. Cautarea mea a fost intrerupta de momentul in care barbatul m-a prins de tricou .

-Tu ce vrei pustiulica? aproape ca tipa acesta la mine .

Ii puteam observa muschii cum se incordeaza .
-S-o lasi in pace pe fata si sa te cari dracului de aici. il priveam iritat, pana la urma cine dracu' era el si de ce sa imi fie frica de el?

El si oamenii lui au inceput sa rada isteric, ceea ce ma irita si mai tare.Pumnii mi se strang incet si simt ca nu mai pot rezista nervilor. Il privesc strangand dinti , dar degeaba...pumnu meu strang zboara in fata acestuia.

Ma priveste putin socat,si incearca sa ma atace si el , insa ii prind pumnul in palma. Se pare ca lupta incepuse...
Spre surprinderea mea , oamenii lui sa aflau acum in spatele meu . Unul dintre ei mi-a aplicat o lovitura destul de dureroasa in spate. Un mic scrancet mi-a parasit gura.

Barbatul din fata mea m-a lovit in abdoment cu o forta incredibila, astfel ca m-a facut sa ingenunchez in fata lui.

-Se pare ca nu prea te pricepi si se pare ca nu mai esti chiar asa curajos! afiseaza un zambet triumfator.

Ce dracu fac? Ma las invins de un jeg? In momentul ala mi-am adus aminte de priceagul din buzunar , bag mana rapid dupa el si il scot descandu-l repede.

Ma ridic in picioare si cu o rapiditate care m-a uimit si pe mine , reusesc sa ranesc cele doua matahale din spatele meu. Iar pe barbatul din fata mea l-am impins peste o masa . In incercarea de a-l rani , am fost asaltat din nou de la spate de cei doi nemernici.

Enervat de situatia in care ma aflam si vrand sa scap cat mai repde cu putinta de acolo, pe unul dintre cei doi il injungii de mai multe ori in partea dreapta a abdomenunlui, acesta cazand jos si urland de durere. Celalalt ,insa, a avut parte de ceva mai putin dureros si chinuitor... I-am aplicat un picior in piept, cazand pe spate si lovindu-se cu capul de o masa , mort fiind.

Satul de atata sange ma intorc spre cel pe care il impinsesem peste o masa si vorbesc cat de tare pot :
-Ai face bine sa pleci acum sau ai sa ajungi precum oamenii tai.

Tinandu-si o mana pe spate, pe semne ca il durea ingrozitor, ma priveste cu scarba si imi vorbeste :
-Nu se va termina aici.

Marai, dandu-i de inteles ca, pentru binele lui ar pleca cat mai repede de acolo. Si-a pus din nou gluga si a plecat grabid din local.
Cei ce priveau ingroziti scena, acum zambeau si ma felicitau... Ma durea fix in p**a de felicitarile lor, eu il cautam din priviri pe Darius.

Acesta se indrepta spre mine grabit si ma lua in brate.
-Te urasc... Mi-ai facut inima sa bata de zici ca mai avea putin si sarea din piept.
-Si de asta ma tii tu in brate? Pentru ca ma urasti? rad batandu-l usor peste umar

O alta mana si face simtita prezenta pe umarul meu. Cand ma intorc o vad pe bruneta focoasa, care ma privea cu lacrimi in ochii
-Iti multumesc. imi spune aceasta , iar lacrimile ii parasise acum ochii.
-E ok, nu ai pentru ce sa imi multumesti .

Wow, o fata plange in fata mea... Really? Ce ar trebui sa fac? Sa o iau in brate, dar nici macar nu o cunosteam.

Ii zambeam ca un nebun nestiind ca sa ii fac, era atat de frumoasa, ochii ei caprui erau superbi, aproape ca m-au vrajit .
O nu, nu, nu Troy! Nu esti genul care sa se indragosteasca de o tipa si sa stea cu ea mai mult de o saptamana, doua...

Tipa ma ia brusc in brate si ma strange puternic. Afisez un zambet larg si inofensiv,apoi imi pun incet o mana pe spatele ei, managaind-o usor.
Cand ne despartim din imbratisare pot vedea ca purta o fusta ,cam scurta ce-i drept, dar care ii pune in evidenta formele perfecte si un tricou negru putin cam decoltat.

-Poftim! imi intinde aceasta o carte de vizita.
O iau si o privesc cateva secunde apoi imi iau ramas bun de la bruneta care pleaca insotita de prietena sa.

Gata si capitolul asta , dragilor... Sper din suflet sa va placa^.^
Va multumesc pentru voturi si pentru faptul ca imi cititi cartea *-*
In poza Troy si Darius <3
Pai cam atat... Va doresc lectura placuta .