Arcasa Umbrelor

Ambuscada

Ekaterina POV.

Imi deschid incet ochii, foarte entuziasmata. Azi va veni bunicul sa mergem la o ,,plimbare,,. Imi iau o rochie albastra, cu o curelusa din piele la brau, si niste modele la maneci, care sunt lungi, iar in jos este simpla, si nu edte o rochie bufanta. Si o pereche de balerini, albastri, cu o curelutlsa in jurul gleznei.
Dar a nu uit oelerina neagra, cu gluga. O iau si mi-o leg in jurul gatului.

Ies din camera mea si merg in sala tronului, unde ii gasesc pe parintii mei, vorbind cu bunicu.

-- Bunicule! am strigat, iar dupa am fugit sa il imbratisez, cum ar face orice copil de 11 an

-- Acum ca ai venit, putem plecat. Asa scumpo? imi spune bunicul bucuros.

-- Da!! Pa mami. Pa tati. spun, fanandu-le cu mana

Bunicul m-a luat de mana si am plecat din castel. Am ajuns in padure, in locul unde ne antrenam de obicei. Bunicul imi da arcul si tolba cu sageti. Si imi zice unde si cum sa trag.

Dupa o ora de antrenament, am auzit sunand goarna.

-- Bunicule? Ce se petrece? intreb speriata

-- Este o ambuscada! Trebuie sa ne intoarcem la castel, cat mai repede! zice el panicat

Am inceput sa fugim, dar cum eu am obosit repede bunicul m-a luat in brate.

Dar, cand sa ajungem la portile palatului, o sageata a trecut prin fata noastra. Eu am tipat scurt, iar bunicul m-a lasat jos.

-- Ia astea, si fugi la mama si tata si zile sa trimita garzi in partea vestica a paduri. spune bunicul, si imi intinde arcul si tolba sa cu sageti.

Am dat aprobator din cap si am fugit. Spre castel, si i-am anuntat pe parinti, acestia facand in tocmai. Eu am mres in camera mea si am analizat tolba si arcul.

Ceva a sclipit in tolba. Nu erau varfurile ascutite ale sagetilor, era un pumnal. Pumnalul bunicului. Am strans de manerul din metal al acestuia, si l-am scos din teaca veche din lemn acoperita cu piele. Am privit lama fina si ascutita a pumnalului, si mi-am vazut reflectia ochilor. Aceeasi ochi verzi-galbeni ca ai bunicului.

Am asteptat, in sala tronului, alaturi de mama mea, pana a venit tata, si ne-a dat cea mai oribila veste. Bunicul murise.

Am plans doua zile, insa nu mai vreau sa plang, nu sunt slaba. Nu vreu sa mai las pe nimeni sa pateasca ceea ce am patit eu, vreu ca nimeni sa nu mai piarda persoanele dragi lor.

Bunicule, pentru tine voi deveni o eroina, sau voi incerca. Dar promit ca te voi face mandru de mine.

__________________
Acesta este prima mea carte. Sper ca vă va plăcea.
P.s. La media e Ekaterina