Arcasa Umbrelor

Cei trei soldati

Ekaterina POV.

Pe usa a intrat Melisa. Care m-a intrebat.

-- Ce a fost in capul tau sa ii ataci pe rasfatatii aia? intreaba nervoasa

-- Dar nu i-am atacat. Eu imi adunam sagetile, iar ei au trecut pe langa pe langa mine, si eu am fugit. spun, afisand o fata inocenta.

-- Offf. Data viitoare sa ai mai multa grija.

-- Bine Meli.

-- Acum ar fi timpul sa te pui la somn. Este tariu, iar daca maine vrei sa faci din nou pe eroina, va trebui sa ai mare grija. Garzile palatului, patrulea si zi si noapte.

-- Voi avea grija. Noapte buna.

-- Noapte buna draga. imi da un sarut parintesc pe frunte, iar dupa pleaca.

M-am foit de cateva ori, pana am reusit sa adorm.

***
Imi deschid incet ochii. Ce bine am dormit. Ma ridic din pat, si ma uit pe geam. Este inca noapte. Cred ca nu am dormit mai mult de cateva ore. Totusi, nu mai pot sa dorm. Ma schimb de rochia de noapte, intr-una normala, si cat mai lejera. Imi iau arcul si parasesc camera. Normal ca pe balcon.

Ajung in gradina, si trec repede pe langa trandafiri, pana la poarta ascunsa. Intru in padure si incep sa ma plimb. Este putin infricosator noaptea in padure, dar m-am obijnuit.

In timp ce ma plimbam, asculdand linistea noptii, am fost atrasa de niste voci. Ma indrept spre ele. Ma ascund in spatele unui copac, si ma uit la cei trei baieti ce vorbesc. Au niste costume de cavaleri, insa emblema este diferita fata de cea a regatului meu. Este un fel de sarpe verde care e incolacit pe o sabie aurita. Sunt din regatul vecin, cu care suntem in conflict.

-- Trebuie sa ne alegem momentul potrivit cand sa atacam. Nu putem merge pur si simplu. Armata noastra trebuie sa stie zona in care se vor lupta, sau daca vom face o ambuscada. spune un tip blond.

-- Are dreptate. Hai sa inspectam zona mai in detaliu. zice satenul.

-- Si daca patruleaza garzi? Stii ca locul asta e aproape izolat. spune si brunetul, care pare a fi seful micului grup.

Vor sa ne atace? Nu ii voi lasa. Mi-am scos din tolba o foaie si un creion, si am scris " Plecati, si nu mai veniti, altfel va voi vâna. Si nu cred că vreți să vă prind.". Am impaturit foaia in doua, si am legat-o in jurul unei sageti, cu ajutorul unei pamblici albastre.

Am luat arcul si am pus sageata. Am tras-o prin fata ochilor brunetului. Sageata s-a oprit in copacul de care statea sprijinit blondul.

Cei trei s-au uitat spre directia de unde am tras sageata, insa stiam ca vor face asta, si m-am ascuns dupe un alt copac.

Brunetul a luat sageata, dupa ce blondul a incetat cu tipatul. S-a uitat putin la ea, apoi a dezlegat pamblica si a luat biletul. L-a citit, si a ramas uimit de ceea ce scria. S-a uitat in toate partile posibile pentru a ma vedea, insa daatorita pelerinei negre ce o port, m-am camunflat in intuneric. Brunetul le-a dat biletul si celorlalti, care au avut aceeasi reactie.

Incepe, incet incet sa apara soarele, asa ca am incercat sa plec fara sa fac vreun zgomot. Am spus "am vrut" pentru ca nu am reusit. Crengi afurisite, de ce ma tradati?

Baietii, normal ca au venit in graba, vrand sa ma prinda, dar am inceput sa fug. Era mult in fata lor asa ca m-am gandit sa-i derutez putin. M-am urcat intr-un copac cu multe frunze si am asteptat. Baietii au ajuns pe langa copac. Am tras o sageat, intr-un mod mai ciudat, deoarece s-a oprit in pamant, cu varful spre mine. Am mai tras doua sageti, una in copac iar alta s-a pierdut prin intunericul ce incepea sa dispara putin cate putin.

Baietii s-au speriat, si au fugit. Dar brunetul mi-a luat doua sageti, cea cu biletul, si cea ce s-a oprit in pamant. Am coborat din copac, si mi-am luat restul sagetilor. Am fugit cat mai repede la castel, si m-am dus in camera mea. M-am schimbat de rochia in care sunt imbracata, deoarece m-am agatat de niste crengi si s-a rupt. Dupa ce ma imbrac, am coborat jos si ziua plictisitoare a inceput...