I And My Destiny

Capitolul3

Il las cu ochii in soare pe Luke si plec catre cantina,dar cand sa intru in aceasta o mana ma opreste. Ma intorc si dau de nimeni altul decat Luke.
-De ce nu ma lasi dracului in pace?! Intreb eu ridicand putin tonul.
-Dar ce am facut?
-Nu ai facut nimik! Eu sunt de vina! Acum te rog sa nu te mai legi de viata mea! Spun in timp ce imi sterg lacrimile.
-Te rog nu plange! Zimi ce am facut? Intreaba el confuz.
-Vrei sa.ti spun? Foarte bine pe la ora 18:00 sa vi la mine si o sa.ti zic de ce!
-Bine..o sa fiu acolo! Spune el si eu plec lasandu.l iar cu ochii in soare. Ma duc la servire si imi iau o salata,un hamburger si o sticla de suc de portocale si ma asez la o masa mai retrasa unde imi tin companie doar scaunele. Mananc salata,dar nu pe toata si apoi iau o gura de suc si incerc sa imi dau seama a cui este vocea aceea! Imi este foarte cunoscuta! Dar nu stiu a cui este..nu pot sa cred ca nu stiu a cui era era asa cunoscuta.

Las aceste ganduri deoparte si musc din hamburger si cand ma uit la ceas vad ca mai sunt doua minute si se suna,dar ma decid sa lipsesc de la ora de sport si asa doamna ma iarta si fara sa aduc o scuza si cand lipsesc stie ca sunt suparata. Mereu m.am inteles bine cu ea. Imi termin mancarea si arunc resturile la gunoi si ies in curtea scolii si ma duc in parculetul de langa el. Ma asez pe o banca si incep sa ma gandesc iar la acea voce! Acea voce care ma macina! Afurisita!!!!Gandeste.te! Intra mai adanc in ganduri si asimileaza vocea! Este o persoana draga tie! Imi striga mie constiinta.

Incep sa.mi aduc aminte discutia de aseara cu Artemis;cum am intrebat.o pe ea unde este Layla!.....Layla! Ea... a ei era vocea! Nu pot sa cred!!!!! Nu pot.
Ma ridic de pe banca si ma duc catre sala de sport si o intreb pe Adriana daca o pot lua pe Layla de la sport; si cand m.a vazut a strigat.o si a venit si am plecat cu ea pana la locul nostru.
Odate ajunse acolo ea ma intreaba:
-Kirra de ce plangi? Ce s.a intamplat?
-Tu te.ai intamplat! Acum stiu de ce plecai pur si simplu! Stiu cine este iubitul tau! Cine este sotul tau si cine este tatal copilului tau! Mi.am dat seama. Dar un lucru nu inteleg: DE CE? Intreb cu lacrimi in ochi fara sa ma opresc.
-Kirra,azi am vrut sa iti spunem totul! Jur!

Ma intorc si fara sa ii mai raspund plec si ma duc la biroul doamnei directoare si bat la usa.
Aud un intra asa ca intru.
-Kirra! Ce s.a intamplat? Ma intreaba ea ingrijorata.
-Doamna directoare pot sa ma duc acasa si sa las detentia pe maine nu ma simt deloc...dar deloc bine va rogg frumos! Spun eu si ea raspunde.
-Bine Kirra,te las sa pleci si lasa detentia da? Nu te mai pedepsesc.
-Multumesc! Spun eu si plec.

Ajung acasa si ii spun Olgai:
-Pana diseara nu vreau sa vad pe nimeni da?
-Sigur Kirra! Dar ce s.a intamplat?
-O sa iti povestesc maine da? Sau o sa auzi diseara! Acum te rog sa faci ceea ce te.am rugat.
-Bine Kirra.
Urc in camera mea si imi arunc ghiozdanul unde apuc si ma trantesc in pat lasand lacrimile sa.si faca aparitia. Stau si plang. De ce? Pentru o prietena falsa! Nu pot sa cred! Si.a batut joc de mine,ma mintit; putea sa imi zica si ii lasam sa fie fericiti! Eu nu il iubesc pe Luke dar pe ea da! Imi iubesc nebuna..dar m.a tradat.
Sunt intrerupta din gandurile mele de un ciocanit la usa.
-Intra! Spun si pe usa isi face aparitia nimeni alra decat Artemis.
-Buna Kirra! Deci pana la urma ai aflat!
-Si tu stiai nu? Si nu mi.ai zic? De ce?? Temi de ce?
-Nu am putut sa.ti spun pentru ca nu am vrut sa suferi afland de la mine,ci afland de la ei! Nu am vrut ca eu sa te ranesc! M.au pus sa jur ca nu iti spun si de fiecare data cand pleca si tu intrebai unde voiam sa iti spun dar acest juramant nu ma lasa.
-Si ti.e ti.au spus? Si mie nu?
-Nu nu mi.au spus! Am primit un mesaj de la Layla in care spunea sa ne vedem la ea acasa in cinci minute;aa ca m.am dus si am i.am gasit intr.o ipostaza nu tocmai decenta si atunci mi.au povestit tot si ca toata faza cu Harry Styles era doar de fatada si atunci m.au pus sa jur! Crede.ma chiar am vrut sa.ti spun dar nu m.au lasat si asta ma distrugea! Spune ea cu lacrimi in ochi si lasand o lacrima sa i se scurga pe obraz. Se aseaza langa mine si ma priveste trista si cu parere de rau.
-Ma poti ierta?intreaba ea cu vocea stinsa.
-Pe tine da! Dar pe ei nu o sa.i mai iert asa curand! M.au mintit si si.au batut joc de mine! Spun eu si ea afiseaza un zambet mic si trist in acelasi timp.
-Multumesc..dar trebuie sa ma intorc! Spre deosebire de tine eu mai am trei ore..pe cand tu te.ai invoit la doamna directoare! Nu.i corect! Spune ea si izbucnim intr.un ras colorat.
-Bine pisu pa! Spune ea.
-Pa! Zic si ea iese din camera.

Dupa ce a plecat Temi in camera mea se lasa o liniste enervanta. Stau si ma uit la tavanul de deasupra mea. Linistea asta ma apasa foarte tare. Dar nu dureaza foarte mult aceasta liniste deoarece din dreptul usi se aude o voce.
-Kirra! Esti inauntru? Intreaba Luke.
-Kirra,te rog frumos deschide. Spune iubitica lui Layla.
-Lasati.ma dracu in pace! Nu va ajuns ca v.ati batut joc de mine?! Ca nu mi.ati spus? Puteam sa va las sa fiti fericiti! V.am zis nu il iubesc pe Luke si nici el pe mine;dar pe tine da Layla pe tine..da. si pentru ca voi mi.ati facut asta nu va pot ierta!
Ma duc si deschid usa si trec pe langa ei coborand in living,fiind urmata de cei doi.
-Kirra! Te rog lasa.ma sa iti explic!striga Layla.
-Ce sa imi explicati? Ca am fost un simplu obiect..o simpla joaca,nu? Zic eu ironica.
-Nu..am vrut sa.ti spunem dar credeam ca te vei supara pe noi si nu ne vei ierta! Tipa Luke la mine.
-Tu sa taci! Si nu te baga! Stiai foarte bine xa nu e nimic intre noi si tot ati decis sa faceti asta nu? Sa va bateti joc de mine?! Ah?
-Kirra... spune Layla cu o voce stinsa.
-Nicio Kirra! Va urasc! Plecati din viata mea si nu va mai intoarceti niciodata.