17 aprilie 2013
Razele puternice ale soarelui se strecurau în camera mea făcându-mă să mã trezesc. Mă întind somnoroasă in pat și mă uit pe geam zâmbind. Era o zi insorită de primăvară. Mă ridic în șezut și mă gândesc să îmi fac toaleta de dimineață. După ce termin, îmi iau din șifonier un ticou negru pe care scria Nirvana, o pereche de blugi, niște converse negre și cobor pentru a lua micul dejun. Dintr-o dată aud un glas subțire stigând de undeva de afară:
-Annabeth, dacă nu vi acum, plecăm fără tine.
-Vin acum mamă.
Mă duc în bucătărie, îmi iau un măr de pe masă îmi pun ghiozdanul în spate și plec spre masină unde mă aștepta mama si fratele meu, Daniel pentru a pleca spre școală.
- În sfârșit ai ajuns. Ce a durat atât?
- Păi având în vedere că tu nu m-ai trezit și că eu nici nu știam că ne duci la școală azi, e și normal că am întârziat atât.
- Bine. Zice mama simțindu-se putin vinovată că uitase să mă trezească.
Se lăsase o liniște deplină în mașină. Nimeni nu spunea nimic. Mi-am scos căștile din ghiozdan, am dat muzica la maxim și mi-am sprijinit capul de geamul rece al mașinii. Dintr-o dată se auzi o bubuitură puternică de undeva din fata noastră. Mă ridic de pe scaun pentru a vedea mai bine.
-Annabeth, stai jos te rog. Spune Daniel aproape țipând.
-Nu vreau. Sunt liberă să fac ce vre...Nu apuc să termin de spus propoziția până la capăt, că mama pune o frână bruscă și eu zbor prin parbrizul mașinii.
Stateam intinsă pe asfaltul rece și simțeam cum o durere insuportabilă in piept mă atacă.
Tot ce vedeam era ceață și niște siluete mișcându-se disperate dintr-o parte în alta. Am simtit o durere mai profundă în piept ce îmi tăia respirația și după aceia tot ce îmi amintesc este, negru...
Hey, mă numesc Daria, asta este prima mea poveste și sper să vă placă. Vă pwp :* :* :*
